După Victoria Abril („Kika”, „Átame!”), Marisa Paredes („Tacones lejanos”, „Todo sobre mi madre”) şi Penélope Cruz („Los abrazos rotos”, „Volver”), actriţa spaniolă Elena Anaya devine noua interpretă favorită a lui Pedro Almodóvar, un regizor care poate aduce un prestigiu aparte actorilor cu care lucrează. Almodóvar este celebru şi pentru rolurile feminine pe care le creează – femei puternice ce debordează emoţii dintre cele mai intense. Spre deosebire de filmele anterioare însă, în “La Piel Que Habito”, Vera, personajul interpretat de Anaya, păstreză toate emoţiile ascunse sub piele, pentru că trebuie să joace în permanenţă un rol dublu pentru a-şi îndeplini scopul. Pelicula reprezintă a doua colaborare dintre Anaya şi Almodóvar, îl are în rol principal și pe Antonio Banderas, şi este distribuit în România de Independenţa Film.

 În urmă cu 10 ani, Pedro Almodóvar o suna pe Elena Anaya, invitând-o la Madrid pentru o discuţie. La întâlnire, regizorul începea prin a-şi cere scuze: îi oferea un rol minuscul în filmul pe care se pregătea să îl turneze – „Hable con ella”. Cu toate acestea, îi spunea că nu îşi poate imagina pe altcineva care să fie mai potrivită ca ea pentru a interpreta rolul respectiv. Amintindu-şi de discuţia de atunci, Anaya mărturiseşte că i-a răspuns lui Almodóvar că ar interpreta şi o vază dacă i-ar cere acest lucru. Filmul avea să devină una dintre cele mai cunoscute pelicule marca Almodóvar, câştigând premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu în 2002 şi un premiu Golden Globe pentru cel mai bun film într-o limbă străină, în 2003.

După prima colaborare cu Almodóvar, Anaya şi-a construit progresiv o carieră de succes, jucând atât în filme spaniole care au făcut o anume carieră internaţională – cum ar fi „Lucia y el sexo” (2001), unde actriţa interpreta un rol secundar, sau „Habitación en Roma” (2010), în care Anaya deţinea rolul principal, ambele filme în regia lui Julio Medem – dar şi în succese internaţionale din categoria mainstream, cum ar fi „Van Helsing” (2004, regia Stephen Sommers) sau „Mesrine” (2008, regia Jean-François Richet). Cu toate acestea, o nouă colaborare cu Almodóvar, de data aceasta pentru un rol principal, părea a fi, într-un anumit sens, adevărata lansare a carierei Elenei Anaya.

 „Pentru câteva momente bune, sângele mi-a îngheţat”,

rememorează actriţa momentul în care  Almodóvar i-a propus noul rol.

„Nu-mi venea să cred. Totul părea desprins dintr-un vis. Simt că nu m-am trezit încă”.

Ceea ce îi propunea regizorul spaniol nu semăna cu nimic din ceea ce făcuse actriţa până atunci. Trebuia sa interpreteze un personaj ce pare sculptat în piatră, atât fizic cât şi emoţional. Vera este prizoniera doctorului specialist în chirurgie plastică Robert Ledgard (Antonio Banderas) care, devastat de sinuciderea soţiei sale, desfigurată în urma unui accident de maşină, creează un nou tip de piele rezistent la orice factori externi de agresiune şi în special la foc. Numai că, pentru a-şi testa invenţia, doctorul are nevoie de un cobai uman, iar acesta este Vera. În nici un moment al acţiunii însă, nu înţelegem pe deplin jocul ei contradictoriu: este pe rând supusă şi agresivă, feminină şi masculină, victimă şi agresor.

Un asemenea rol ar reprezenta o provocare destul de serioasă pentru orice actor, astfel că visul despre care vorbea Anaya era repede invadat de anxietatea responsabilităţii:

„Imediat ce te sună Pedro, eşti copleşit de o serie de sentimente înfricoşătoare”,

mărturiseşte actriţa.

„Începi să simţi greutatea responsabilităţii. Te gândeşti: trebuie să fac asta bine. Nu o să vă ascund: e un sentiment absolut înspăimântător”.

Într-un interviu acordat publicaţiei „The Guardian”, Anaya împărtăşeşte amintiri despre procesul prin care Almodóvar a ajutat-o să îşi constuiască rolul.

„Aş putea să vorbesc ore în şir despre indicaţiile pe care mi le-a dat. Cu Pedro, nu îţi construieşti propriul rol. Aproape că trebuie să îi pătrunzi gândurile pentru a înţelege personajul. Te direcţionează în fiecare moment şi trebuie să îl urmezi întocmai, oriunde te-ar duce”.

De cealaltă parte, Almodóvar afirmă că se declară încântat de intensitatea pe care Anaya a adus-o rolului.

„Sunt absolut satisfăcut de interpretarea Elenei pentru că sunt de părere că a fost cea mai complexă ce i s-ar fi putut aduce acestui rol”,

mărturisea regizorul.

„Principalul atu al Elenei este cât de departe poate ajunge în cele mai compromiţătoare secvenţe, din punct de vedere fizic vreau să spun. Este foarte potrivită pentru situaţii dificile şi tensionate. Este foarte deschisă la minte, cuvântul risc face parte din munca ei. Din aceste motive, am ales-o pe ea.”

Va deveni Elena Anaya o apariţie recurentă în filmele lui Almodóvar, aşa cum s-a întâmplat până acum cu actriţele favorite ale regizorului spaniol? Un lucru este sigur – rolul din “La Piel Que Habito”, pentru care a fost aproape unanim apreciată de critici, marchează un al doilea debut, de data aceasta la un nivel mai sofisticat, în cariera sa.

În prima săptămână în cinematografe (11 – 17 noiembrie), “La Piel Que Habito” rulează la Hollywood Multiplex, The Light Cinema – în București. În perioada următoare filmul va ajunge în toată țara.

Pedro Almodóvar (62 de ani) a primit până acum de două ori Oscarul – o dată, pentru Cel mai bun film într-o limbă străină, “Todo sobre mi madre”, în 1999, iar în 2002, pentru Cel mai bun scenariu original – “Hable con ella”. După Cannes, “La Piel Que Habito” a fost prezentat la Toronto Film Festival, în septembrie și la New York Film Festival, luna trecută.

Scenariul îi aparține lui Pedro Almodóvar, în colaborare cu Agustín Almodóvar și bazat pe romanul “Mygale”, al lui Thierry Jonquet (Éditions Gallimard). Director de imagine este José Luis Alcaine. “La Piel Que Habito” este produs de El Deseo (eldeseo.es) și distribuit internațional de compania americană FilmNation Entertainment (wearefilmnation.com).

În România, noul film-cult al lui Almodóvar este adus de Independența Film, casa de distribuție care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase, pelicule ca ”Todo sobre mi madre”, “Trainspotting”, ”Melancholia”, ”Amélie”, ”In The Mood for Love”, ”Vicky Cristina Barcelona”, ”Dogville” etc.).

lapielquehabito.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.