Aseară, începând cu orele 19, sala Teatrului Colibri începuse să se umple cu oameni care aşteptau vizionarea unui film românesc selecţionat de Festivalul de la Berlin şi premiat de criticii bulgari, şi anume “De ce eu?” (Why me?)

publicAcest puternic thriller noir a emoţionat şi revoltat în acelaşi timp sala, fapt pe care l-am putut sesiza în timpul Q&A-ului care a urmat mulţumită prezenţei regizorului, Tudor Giurgiu şi actorului principal, Emilian Oprea.

În urma aplauzelor meritate cu prisosinţă, “mai puţine obscenităţi ca-n restul filmelor”, “prea multe scene cu sex!”, “un film extraordinar şi o echipă de excepţie!” au fost doar câteva din remarcile auzite aseară odată cu derularea genericului. A fost comparat cu După dealuri şi Aferim, s-a spus că “străinilor” le plac aceste teme româneşti, comparaţii la care regizorul a răspuns că filmul a prins inclusiv la americani, ei neconfruntându-se cu acest tip de problematici. Campania lansată în paralel cu filmul, “Singur împtriva tuturor” a fost întâmpinată cu multe poveşti din partea românilor din toate colţurile ţării: ni s-a povestit despre poliţistul X din Cluj sau preotul Y din Zalău şi cum aceştia au încercat (şi au reuşit sau nu) să ţină piept sistemului.

Filmul, povestea, felul în care a fost aceasta executată, au marcat întreaga echipă a filmului. Emilian Oprea, actorul principal, a mărturisit că în ziua în care scena punctului culminant trebuia filmată, aproape 30 de oameni, se aflau pe balcon, fiecare în colţul său, încercând să-şi ducă treaba la bun sfârşit. Presiunea uriaşă a fost resimţită de toţi pentru că balconul aparţinea locuinţei procurorului Cristian Panait, de unde acesta a sărit, lucru dezvăluit în generic. Caracterul de veridicitate nu este însă oferit numai de locaţii, ci şi de scena în care procurorul sărută telefonul sau eventualele identificări cu personajele ale unor persoane reale, pe care astăzi le putem vedea pe sticlă. Tot de la Tudor Giurgiu am aflat că jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat dur filmul pentru nerespectarea urmării firului poveştii reale a procurorului, regizorul răspunzându-ne că povestea, în mare parte, este o ficţiune.

Alături de Oana Giurgiu, pe care am felicitat-o pentru documentarul ei Aliyah DaDa, autoarea articolului şi Tudor Giurgiu.

Verosimilitatea personajului se trage însă după intensa documentare despre persoana lui Cristi Panait. După ce l-au văzut pe marile ecrane, rudele şi cunoscuţii procurorului l-au admirat pe Emilian Oprea, spunându-i că împrumutase câteva din ticurile fostului om al legii.

Regizorul ne-a mai vorbit, de asemenea, despre uzitarea simbolisticii. Părţi din dialogul purtat de protagonist, unele replici, prezenţa ciorilor, cât şi cadrele din care erau filmate anumite secvenţe prevesteau ce va urma. Porumbeii de pe terasă, însă, văzuţi de mine, precum şi de alţii, ca o marcă a eliberării, erau de fapt parte a ritualului personajului. Procurorul, în ultimele săptămâni din viaţă, se ducea zilnic în parc pentru a-i hrăni.

Cu un soundtrack ce include trupe româneşti ca Robin and the Backstabbers, Luna Amară sau Grimus, “De ce eu” va rămâne unul din filmele cu care ne mândrim, lenta dar sigura construcţie a declinului personajului principal, cu ticurile, paranoia, suspiciunile acestuia nelăsând loc decât pentru o singură concluzie: e vorba doar de un alt om căruia sistemul i-a tăiat aripile.

da

Astfel s-a dat startul unui weekend prelungit în Craiova, restul filmelor din cadrul Festivalului Filmului European putând fi vizionate atât la Teatrul Colibri cât şi în Centrul Vechi astăzi şi mâine.

craiova

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.