Cât de departe ai merge pentru a-ţi proteja familia?

Regia: Denis Villeneuve

Scenariu: Aaron Guzikowski

Gen: Crimă, Dramă, Thriller

Lansare: 18.10.2013

Durata: 153 de minute

Studio: Warner Bros International

Distribuţie:

Hugh Jackman – Keller Dover

Jake Gyllenhaal – Detective Loki

Viola Davis – Nancy Birch

Nu multe filme mi-au rămas tipărite în minte din 2013 precum “Prisoners” regizat de canadianul Denis Villeneuve (“Incendies”). Deşi acţiunea filmului se întinde pe 153 de minute, nu după mult timp a reuşit să mă prindă şi mă să mă facă curios la ce să va întâmplă mai departe.

Keller Dover este pus în faţă celui mai mare coşmar al oricărui părinte. Fiica sa de doar 6 ani, Anna, a dispărut alături tânărul sau prieten, Joy, iar pe măsură ce minutele trec, panica începe să se instaleze. Singură pistă pe care o au este un RV ce a fost parcat mai devreme pe stradă lor. Pornind investigaţiile, detectivul Loki arestează conducătorul furgonetei, Alex Jones, dar lipsa de dovezi îl forţează, într-un final, să îi dea drumul. În timp ce poliţia încearcă să urmeze mai multe piste şi să rezolve cazul, Dover decide că singură şansă de a-și mai vedea fata este să se implice și mai adânc în găsirea ei.

Prisoners Jake Gyllenhaal Hugh Jackman

Toată lumea îl cunoaşte pe Hugh Jackman drept “Wolverine”, dar aici îşi arată cu adevărat calităţile actoriceşti. În rolul lui Keller Dover, el este un tată care se luptă pentru salvarea fetei sale şi se remarcă cu o dualitate impresionantă, fiind încrezător şi milos sau înspăimântător şi imprevizibil. Condus de nişte instincte primare, se detaşează de la orice formă de logică, şi este când rău când bun, pozitiv sau negativ. Replică sa cea mai memorabilă din film este

“Pray for the best, but prepare for the worst”

Jake Gyllenhaal şi Viola Davis fac şi ei două roluri foarte bune, cea din urmă am văzut-o în serialul “How to Get Away with Murder”, unde a creat un personaj remarcabil, personaj care foarte probabil, îi va aduce un premiu Emmy anul acesta.

Prisoners Jake Gyllenhaal

Denis Villeneuve este foarte atent la detalii lucru pe care l-am observat pe parcursul filmului, dar am ramas și mai impresionat aflând un detaliu: La începutul filmului Anna şi Joy sunt văzute în gospodăria din Birch uitându-se la un şobolan alb. Mai târziu, când Keller decide că trebuie să acţioneze şi nu se poate baza pe autorităţi să îşi găsească fetiţa, pleacă să îl găsească pe Alex, iar scena din gospodărie apare din nou, dar de această dată şobolanul este negru, simbolizând transformarea lui Keller Dover de la un om calm, bun la unul păcătos, rău.

“Prisoners” mi-a amintit de filme precum “Shutter Island” sau “Se7en”, tot filme de tip thriller epuizante din punct de vedere psihologic, dar în acelaşi timp și inteligente şi captivante, ce au în distribuţie actori fabuloşi.

Într-o perioada a cinematografiei plină de reboots, spin-offs sau remakes, originalul “Prisoners” este ca o oază în deşert.

Postere:

Trailer:

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here