Trecutul şi prezentul se întreţes pe măsură ce misterul îşi arată profunzimi din ce în ce mai sumbre, iar graniţele dintre dreptate şi răzbunare sunt tot mai neclare. Apare, aşadar, întrebarea: cât de departe ar merge cineva pentru a îndrepta un rău inexplicabil?

Regizor: Billy Ray

Scenariu: Billy Ray

Gen: Mister, Thriller

Lansare: 4 decembrie 2015

Durata: 111 min

Studio: IM Global

Distribuitor: Ro Image

Clasificare: A.P.12

Actori:

Chiwetel Ejiofor     …     Ray
Nicole Kidman     …     Claire
Julia Roberts     …     Jess

Sinopsis:

O echipă strâns sudată de investigatori FBI formată din Ray (Chiwetel Ejiofor) şi Jess (Julia Roberts), alături de procurorul districtual care îi supervizează, Claire (Nicole Kidman), e distrusă când descoperă că fiica adolescentă a lui Jess a fost ucisă în mod brutal şi fără vreun motiv aparent.

Acum, 13 ani mai târziu, după ce l-a căutat obsesiv pe ucigaş, Ray descoperă, în sfârşit, un nou indiciu despre care e convins că îl va ajuta să rezolve cazul, să-l prindă pe criminal şi să aducă liniştea sufletească membrilor echipei sale. Dar nimeni nu e pregătit pentru secretul şocant pe care îl va aduce la iveală efectul distructiv al răzbunării personale asupra sufletului omenesc.

Trecutul şi prezentul se întreţes pe măsură ce misterul îşi arată profunzimi din ce în ce mai sumbre, iar graniţele dintre dreptate şi răzbunare sunt tot mai neclare. Apare, aşadar, întrebarea: cât de departe ar merge cineva pentru a îndrepta un rău inexplicabil?

Recenzie:

A renunța înseamnă a recunoaște că ești învins

Salutare „tovarăși cinefili”!

Lumea în care trăim, uneori, o ia razna, și în vârtejul ei, cei normali și cu anumite percepte morale, ne oprim și ne punem întrebarea „am luat-o cumva noi razna, sau lumea a înnebunit ?”

În seara asta am fost să văd „Secret în Their Eyes”, un thriller semnat de un aproape necunoscut regizor, Billy Ray. Așa cum ne-au obișnuit cei de la Hollywood, au preluat idea unui alt film, de această dată este vorba de o producție argentiniană, „El secreto de sus ojos”, din 2009, în regia lui Juan José Campanella, câștigător al unui premiu Oscar pentru cel mai bun film străin.

Producția hollywoodiană are parte de modificări la scenariu, față de cel original, și avem parte de trei personaje principale, în loc de două, plasând acțiunea în două perioade de timp, una imediat după atacurile din 9-11 septembrie, iar cea de a doua, în zilele noastre.
Intriga filmului, imaginată de regizor, care este și scenarist la acest proiect, se învârte în jurul unei crime sadice produse de un anume Marzin, personaj despre care aflăm, pe parcurs, că este un pion important în cadrul unor investigații făcute de departamentul de contra-terorism al FBI-ului.

Personajele principale sunt portretizate ca fiind puternice, determinate și, uneori, fără scrupule când vine vorba de scaunul pe care și-l doresc, din punct de vedere al carierei profesionale… în aparență.

Filmul începe cu imaginea lui Ray, interpretat de Chiwetel Ejiofor, căutând în disperare ceva… sau pe cineva.

Portretul lui Ray, dacă ar fi să folosesc termeni de clișeu, este al unui fost agent FBI, frustrat, cu angoase și cu treburi neterminate (cum de altfel se și dovedește a fi adevărat), dar în același timp și loial cauzei sale.

secret-in-their-eyes3Puterea lui de a lupta cu lumea în care trăiește acum este chiar cauza pentru care luptă și se pare că nu prea îi stă nimic în cale. Sună ciudat, știu, dar cauza pentru care își pierde 13 ani din viață este chiar puterea lui în lupta cu cei din jur.

Pe parcursul filmului, Billy Ray, folosind tehnica de flash-back, încearcă să ne creeze un portret, aș zice eu ambigu, al agentului nostru. Defapt regizorul încearcă, din greu, și uneori stângaci, să ne introducă în esența plotului, prin această tehnică. Pe alocuri reușește acest lucru, dar devine obositor toată această săritură de la un moment la altul, uneori scoțând din cadru idea de bază a plotului.

Celelalte două personaje, feminine, un procuror ambițios și o agentă FBI îmbătrânită de vreme, dar și de necazuri, trăiri dramatice și deznădejde, încearcă, greu, să dea greutate filmului.

Cele două, Claire, interpretată de Nicole Kidman, și Jess, în interpretarea Juliei Roberts, reprezintă, să zicem, artileria grea pe care ne-o propune regizorul în acest film.
Claire apare la început ca o femeie matură, realizată din punct de vedere profesional, fiind procuror districtual, care încearcă să ajute personajul lui Chiwetel Ejiofor în cruciada sa.
Scena în care cei doi se întâlnesc, scenă situată în zilele noastre, este atât de amețitoare, încât, foarte târziu, ne dăm seama că nu Ray este personajul cheie al poveștii, și nici măcar Claire, și nici Jess, așa cum ați putea trage concluzia, ci chiar Marzin… pionul acela, important, de care vă vorbeam la început.

El este nucleul în jurul căruia toate cele trei personaje se învârt, în cerc, uneori plictisitor de încet, cel care la finalul filmului are și cea mai importantă replică.

Revenind la personajele feminine, cele două actrițe mari, Kidman și Roberts, aduc în personajele lor, toate angoasele, toate trăirile lor personale, uneori dramatice, sau răni ale trecutului, foarte bine, cu toate că scenariul pare limitat, și ca acțiune, dar, cel mai important, ca dialog.

Julia Roberts dă viață unei femei urâte, fizic vorbind, marcată de trecerea timpului, prin riduri adânci, dar cu o motivație reală de a trăi, și anume fiica ei, Carolyn, dar totul se duce pe apa sâmbetei când, împreună cu Ray, sunt chemați la scena unei crime, aparent banale, dar în contextul investigațiilor pe care le desfășurau (e vorba de o celulă teroristă dintr-o moschee din L.A.), devine foarte importantă.

Motivația lui Jess dispare când află că fiica ei, Carolyn, este trupul găsit într-un tomberon, fără viață.

secret-in-their-eyes2De aici în colo, filmul o ia la vale, ca un roller-coster, și din acest punct, regizorul Billy Ray parcă pierde frâiele filmului și îi lasă pe actori să joace așa cum vor ei.
Trăirile interioare și exterioare ale personajelor principale o iau în direcții diferite lăsându-te pe tine, privitorul, bulversat și fără repere.

Pe tot parcursul filmului, pornind de la acest punct, avem indicii că filmul începe să devină previzibil, cu multe clișee și multe dialoguri seci și fără a transmite ceva concret. Apar de nicăieri, fără o logică a investigației criminalistice, urme care duc către criminal, apar intrigi politice și de culise, din neant, și toate duc, cum spuneam, spre un final previzibil.
Personajul lui Kidman, pe cât de „păpușă Barbie” arată, din punct de vedere fizic, pe atât de puternică ar vrea să pară. Are momente reale de femeie puternică, dar, în rest, e doar un fel de „jucărie” a destinului controlată, cu mâna de fier, de șeful ei, în prima perioadă temporală a filmului, de un anume Morales, un tip fără scrupule, și cu o agendă clară, și anume de a proteja sursele din interiorul celulei teroriste, fie și dacă acea sursă este criminalul care a omorât un copil nevinovat.

Avem și o idilă, da, ați citit bine. Este vorba de dragostea frustrant de neîmpărtășită a lui Ray și Claire, descoperită de-abia în partea a doua a acțiunii filmului, în zilele noastre, iar replicile sunt fade, seci și parcă venind din partea unor roboței,

” Ești foarte încet… cum spuneam, foarte încet !”
„Lasă-mă cu gândul din acești 13 ani, și anume faptul că ai fi acceptat să pleci cu mine.”

Dialogurile acestui film, din păcate, au pe alocuri chiar tendința de tembelism, de prostie crasă și de punere într-o lumină foarte proastă a modului de operare și investigare a agenților FBI, iar pe de altă parte, la nivel personal, dialogurile te fac să crezi că oamenii ăia chiar nu sunt în stare să simtă cu adevărat gravitatea situației în care se află, fiecare, și că sunt goi pe dinăuntru.

Finalul filmului este salvator, dacă vreți, nu prin deznodământul previzibil, ci prin ultima replică a personajului interpretat de Joe Cole, Marzin…

„Spune-i… spune-I să vorbească cu mine !”

Nu vă spun cum și de ce apare această replică, dar vă spun că, până la urmă, merită să mergeți să vedeți filmul pentru jocul actoricesc al celor trei actori, uneori limitat de scenariu, dar, în mare parte, creionat din experiențele personale ale fiecăruia, dar și pentru acel moment descris mai sus, de final.

secret-in-their-eyes1

Din păcate experimentul regizoral semnat de Billy Ray ar fi putut fi mai mult de-atât, dar și mai rău de-atât, așa că la final, am plecat cu un singur gând: merită văzut pentru actorii din rolurile principale. În rest, prea încețoșat, prea mult haos, acolo unde ar fi putut exista mult mai multă tensiune, mai mult mister.

Vă salut „tovarăși cinefili” și la cât mai multă pelicula să vă curgă prin fața ochilor !

PS: ne auzim pe Radio 1 România, ca în fiecare zi, dimineața, de la 7 la 10:30, unde vorbim despre filme și film.

Înregistrarea unei mici descrieri poate fi ascultată mai jos:

Secret in Their Eyes / “Secretul” rulează acum în cinematografe și este distribuit de Ro Image.

Postere:

the-secret-in-their-eyes-965123l-1600x1200-n-35c8b9e6

Trailer:

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.