Hail, Caesar! – Recenzie #2

0
1314

Cei de teapa lui Mannix erau de obicei aleși de marile studiouri din rândul detectivilor privați și aveau sarcina să îi țină pe actori departe de scandal prin orice mijloace posibile. Unele dintre aceste practici vizau supravegherea ilegală cu ajutorul microfoanelor, intimidarea și mituirea martorilor.

Regizor: Ethan Coen, Joel Coen

Scenariu: Ethan Coen, Joel Coen

Gen: Comedie, Mister

Lansare: 19 februarie 2016

Durata: 106 min

Studio: Universal Pictures

Distribuitor: RoImage 2000

Clasificare: A.P.12

Actori:

Josh Brolin     …     Eddie Mannix
George Clooney     …     Baird Whitlock
Alden Ehrenreich     …     Hobie Doyle
Ralph Fiennes     …     Laurence Laurentz
Scarlett Johansson     …     DeeAnna Moran
Tilda Swinton     …     Thora Thacker / Thessaly Thacker
Frances McDormand     …     C. C. Calhoun
Channing Tatum     …     Burt Gurney
Jonah Hill     …     Joseph Silverman

Sinopsis:

Acțiunea filmului are loc în anii ’50 și se concentrează pe povestea unui bărbat pe nume Eddie Mannix, a cărui slujbă este aceea de a se asigura că starurile de la Hollywood nu își prejudiciază imaginea din cauza abuzului de droguri, aventuri ilicite sau a altor comportamente neacceptate.

Cei de teapa lui Mannix erau de obicei aleși de marile studiouri din rândul detectivilor privați și aveau sarcina să îi țină pe actori departe de scandal prin orice mijloace posibile. Unele dintre aceste practici vizau supravegherea ilegală cu ajutorul microfoanelor, intimidarea și mituirea martorilor.

Recenzie:

Sub atenția directorului de producție Eddie Mannix (Josh Brolin), în studiourile Capitol Pictures din inima Hollywoodului se filmează superproducția istorică Hail, Caesar!, și toate par să meargă ca la carte până într-o zi, când Baird Whitlock (George Clooney), actorul care interpretează personajul principal, dispare. Nu e prima oară când se întâmplă, astfel că Mannix pune absența pe seama unei alte beții ale renumitului star, însă când primește un bilet în care este anunțat că acesta a fost răpit și i se cere o recompensă bănoasă, știe că nu-l poate trece cu vederea.

hail-caesar02

Conceput ca o ironie vizavi de rețeta filmelor hollywoodiene, dar și ca scrisoare de dragoste adresată filmelor clasice, Hail, Caesar! aduce ceva în plus față de filmele mai slabe ale fraților Coen, dar nu e nici cel mai bun, resimțindu-se lipsa ritmului mai alert al comediilor lor negre, dar și viziunea ciudată asupra industriei cinematografice care primează în Barton Fink (1991). De asemenea, filmul suferă și din cauza narațiunii, care nu pare să urmeze un plan prestabilit, ci se desfășoară având la bază acțiunile instinctive ale personajelor jucate, în cea mai mare parte, de staruri.

Scarlett Johansson, la femme fatale, e o prezență feminină puternică în rolul actriței DeeAna Moran, dar de care se puteau debarasa foarte ușor, întrucât apariția ei nu e altceva decât un alt moment dintr-o înșiruire de atâtea altele. Numărul ei de dans inspirat de Esther Williams sau mai degrabă de legedarul Footlight Parade (1933) e colorat și amuzant, dar din nou, e doar unul dintre multele omagii aduse genurilor cinematografice. Nici secvența în care în care aceasta hotărăște să dea spre adopție copilul nenăscut agentului Joseph Silverman (Jonah Hill) nu e mai prejos, Roger Deakins jucându-se cu lumina astfel încât să pară desprinsă dintr-un film noir. Gene Kelly, Donald O’Connor, Eleanor Powell, Fred Astaire și Ginger Rogers — nu puțini au fost actorii care au cântat și dansat în atât de aclamatele muzicaluri. Channing Tatum readuce la viață un astfel de moment alături de marinarii cu care urmează să plece, a doua zi, pe mare, și nici măcar propietarul barului, care trage de sub picioarele lor fețele de masă pe care aceștia dansează frenetic, nu-i poate opri. Plonjeul de final e o trimitere directă către dansul Fascinatin’ Rhythm din Lady Be Good (1941), în care Powell este purtată de-a lungul unui șir format de mâinile dansatorilor de sex masculin.

hail-caesar04

Filmul istoric reprezintă chiar omagiul central al poveștii, filmul în lucru Hail, Caesar! fiind o poveste despre Iisus Hristos, asemenea epicului Ben-Hur (1959), spus, însă, dintr-o perspectivă doar precizată în acesta. Frances McDormand are și ea o apariție de scurtă durată în rolul monteurului C.C. Calhoun, care declanșează un scurt tribut adus filmelor suprarealiste. Nici westernul nu este uitat, necunoscutul Alden Ehrenreich în rolul Hobie Doyle fiind descoperirea filmului. Dificultăți în continuitatea carierei de succes a acestuia apar atunci când Manix hotărăște să îl distribuie în noul film al regizorului Laurence Laurentz, o versiune mai colorată a lui Laurence Olivier, interpretată de Ralph Fiennes, și al cărui nume provoacă schimburi comice de replici. Nici întânirile cu actrița Carlotta Valdez (Veronica Osorio), care poartă numele fantomei din Vertigo (1958), nu sunt un succes, mai ales când sunt urmăriți de Thora și Thessaly Thacker, două jurnaliste gemene, experte în ultimele bârfe, jucate de Tilda Swinton și inspirate de faimoasa Hedda Hopper.

Josh Brolin este, însă, cel care susține cel mai mult filmul în picioare, de la început până la sfârșitul tipic american, fericit în urma rezolvării pe ultima sută de metri a conflictului nu chiar atât ofertant. Chiar și așa, frații Coen nu se dezmint și livrează o comedie stilată, amuzantă, plină de replici spumoase și frumos împachetată, poate, poate îți mai iau ochii de la conținut. Would that it were so simple!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.