Cultura europeană reprezintă alăturarea tuturor particularităţilor, a felurilor de a fi şi de a vedea, a tradiţiilor, limbilor şi istoriilor proprii fiecărei ţări. În perioada Brexitului şi a naţionalismului în creştere, Europa trebuie să înţeleagă că forţa sa constă în capacitatea de a dialoga între uniune şi identităţi specifice. Reprezintă forţa noastră şi nu slăbiciunea: a nu înţelege această dualitate ne va conduce către un eşec.

Cineaşti, ducem proiectul unei autentice Europe a creaţiei, ghidată de Excepţia culturală. Suntem convinşi că epoca digitală este o şansă imensă pentru creaţia şi circulaţia operelor: diversitatea poate fi astfel expusă în fiecare stat membru, în rândul tuturor spectatorilor. Nu există stat european al creaţiei mic sau mare; există o formidabilă bogăţie de priviri.
Perioada digitală, a noilor tehnologii şi a noilor utilizări trebuie să fie ocazia de a propune o viziune şi o ambiţie politică puternice! În vreme ce arbitraje politice cu consecinţe importante vor avea loc anul acesta, noi, cineaştii europeni, solicităm:

LUPTA ÎMPOTRIVA PIRATAJULUI ŞI DREPTUL DE AUTOR: SĂ FACEM DIN EUROPA PRIMUL APĂRĂTOR AL CREAŢIEI!

Lupta împotriva piratajului este o prioritate absolută, comună instituţiilor europene şi statelor membre. Fiecare, operă, şi fiecare muncă acceptată pentru realizarea acestei opere, au o valoare! O mare Europă a Creaţiei este posibilă dacă impunem, în inima economiei digitale, apărarea drepturilor fundamentale şi o împărţire echitabilă între toţi actorii lanţului.
În plus, proiectul de directivă asupra dreptului de autor pe piaţa unică digitală este o ocazie singulară de a asigura autorilor o remunerație corectă, proporţională şi inalienabilă în timp ce filmele şi operele lor audiovizuale sunt urmărite pe platforme digitale. Este timpul să aplicăm un mecanism european care garantează autorilor o remuneraţie corectă pentru exploatarea la cerere a operelor acestora în toată Europa.

APLICAREA PRINCIPIILOR ȚĂRILOR DE DESTINAȚIE ȘI DE TERITORIALITATE PENTRU CA ECOSTISTEMUL NOSTRU SĂ RĂMÂNĂ CINSTIT

O platformă sau un difuzor care atrage profit de pe urma difuzării unei opere nu poate în nici un caz să fie scutită de plata taxelor pentru creație. În cadrul directivei Serviciilor de Media Audiovizuale (SMS), să ne asigurăm că fiecare actor care difuzează opere pentru spectatorii dintr-un stat membru, prin orice modalite (platformă, televiziune cu plată sau cu acces liber, herțiană sau digitală,etc.), se supune regulelor acelei țări.

Principiul țării de destinație va permite fiecărui stat membru de a stabili în mod liber investiția tuturor actorilor (inclusiv a platformelor) în producția operelor naționale, și va va conduce astfel politica sa culturală în slujba diversității creațiilor. În plus, cota de 30 % a operelor europene în cataloagele platformelor digitale – înscrisă în această revizuire a directivei, rămâne un punct de plecare, lăsând Statelor Membre toată flexibilitatea pentru a fixa un prag mai ridicat.

În cadrul acestei directive SMA, să ne asigurăm că controlul respectării acestor obligații de expunere și de contribuție , precum și sancțiunile la care vor fi supuși toți actorii ce nu le vor îndeplini, să fie reale și eficiente. Să fie asigurate de un organ european independent și suficient de puternic pentru a-și impune deciziile, sau de către instituții de reglementare din fiecare țară.
Apărăm de asemenea ideea unei Europe care respectă principiul teritorialității, care refuză ca o operă să fie difuzată în teritorii pentru care drepturile de autor nu au fost încă stabilite.

În cadrul reglementării Cablu-Satelit, să garantăm creatorilor și cinematografiilor cele mai fragile, mijloacele necesare de finanțare a creațiilor acestora și să combatem orice strategie de eludare.

UN PROGRAM MEDIA PERPETUU PENTRU GARANTAREA DUBLEI AMBIȚII CULTURALE ȘI ECONOMICE

De mai bine de 25 de ani, Programul MEDIA al Comisiei europene joacă un rol determinant în vitalitatea și diversitatea culturală. O treime din filmele produse în Europa au beneficiat de exemplu de susținere financiară pentru distribuție și difuzare în toată Europa și, din 2001, MEDIA a cofinanțat 14 viitoare filme premiate cu Palme D ΄Or.

Deși este unul din cele mai mici programe finanțate de Comisia europeană și unicul consacrat sectorului nostru, creditele acordate Programului MEDIA, aflate în acest moment în inima dezbaterilor bugetare europene, ar putea fi reduse și mai mult. Fiind conștienți de susținerea importantă, atât pentru filme, cât și pentru publicul care le descoperă, să consolidăm și să perpetuăm acest program emblematic pentru atașamentul european față de cinema. Provocările sunt numeroase: să acordăm mijloace proprii obiectivelor comune, să imaginăm noi căi de cooperare pentru o mai bună producție, promovare și circulație a operelor.

O FISCALITATE EUROPEANĂ (ȘI MONDIALĂ) ECHITABILĂ

În vreme ce cetățenii și întreprinzătorii mici și mijlocii participă la efortul colectiv, plătind impozite pe teritoriul unde sunt remunerați, rețelele sociale (Google, Amazon, Facebeook, Apple, Netflix) și alți actori globali se exonerează ”în mod legal” sau nu contribuie decât prin mijloace financiare derizorii. Această nedreptate hrănește furia oamenilor și accentuează o concurență neloială între actorii cinstiți și cei necinstiți. Rețelele sociale sunt societăți americane susținute politic de țările de care aparțin. Europa, dacă vrea să păstreze un loc important în viitor, trebuie să inventeze legi potrivite lumii digitale de astăzi, pentru a impune reguli echitabile: în caz contrar, se va ajunge să se creeze, chiar în sânul Uniunii, ”paradisuri anti-culturale”, cai troieni ai unei culturi dominante.

ÎN SFÂRȘIT, SĂ NE APROPIEM ȘI MAI MULT DE EUROPA ȘI DE CINEMA

Soluții inovatoare sunt, de asemenea, necesare. Să profităm de digital pentru a nu mai exista zone în care operele sunt indisponibile. Cinematograful, în toată diversitatea sa, trebuie să alimenteze ansamblul teritoriilor: un instrument european de încadrare a operelor ar încuraja circulația filmelor în Statele Membre unde sunt încă disponibile mai mulți ani după ieșirea acestora pe piață.

Să lucrăm cu platformele. Să le încurajăm să se apropie de cinematograful european și să-l valorifice în rândul milioanelor de spectatori ai Statelor Membre. Prin aceste servicii, odată cu tranpunerea în legi naționale, să fim ambițioși și să depășim, în fiecare țară, pragul de 30% al operelor europene impus de curând de reglementările europene.

În sfârșit, printr-un ”Festival al cineaștilor europeni” care va prezenta operele premiate ale fiecărei țări și va călători de la o capitală europeană la alta, să promovăm cele mai frumoase creații. Să invităm publicul să voteze diversitatea europeană.

Creatori, cetățeni sau actori politici, să ne mobilizăm împreună în jurul culturii și valorilor care ne unesc. Cineaștii și cetățenii sunt atenți la schimburile care se petrec în acest moment între Comisie, Consiliu și Parlamentul European. În cadrul acestor schimburi, să fim mândri să apărăm un cinema european viu, urmărit de o număr mare de persoane, expus prin toate formele de difuzare, în interiorul și în exteriorul continentului nostru. Să fim la înălțimea acestei provocări.

PRIMELE SEMNĂTURI

AUSTRIA: Barbara Albert |BELGIA: Lucas Belvaux, Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne, Frédéric Sojchner, Felix Van Goeningen |BULGARIA: Vera Chandelle, Kristina Grozeva, Tonislav Hristov, Kamen Kalev, Stefan Komandarev, Tsvetodar Markov, Ilian Metev, Ralitsa Petrova, Vania Rainova, Petar Valchanov, Pavel Vesnakov, Maya Vitkova-Kosev, Rositsa Vulkanova, Elitsa Petkova, Mina Mileva, Vesela Kasarova |CROAȚIA: Hrvoje Hribar, Danilo Šerbedžija |CIPRU
Tonia Mishiali |DANEMARCA: Ole Christian Madsen, Annette K. Olsesen, Christina Rosendahl, Brigitte Stærmose |FINLANDA: Saara Saarela |FRANȚA: Jean Achache, Patricia Bardon, Luyc Béraud, Julie Bertuccelli, Sophie Blondy, Patrick Bradoudé, Catherine Breillat, Dominique Cabrera, Christian Carion, Jean-Michel Carré, Oliver Casas, Elie Chouraqui, Etienne Comar, Audrey Dana, Dante Desarthe, Jérôme Diamant-Berger, Evelyne Dress, Jacques Fansten, Joël Farges, Frédéric Fonteyne, Costa Gavras, Robert Guédiguian, Lou Jeunet, Pierre Jolivet, Cédric Klapisch, Jeanne Labrune, Eric Lartigau, Michel Leclerc, Philippe Le Guay, Claude Lelouch, Jean Marboeuf, Nathalie Marchak, Radu Mihăileanu, Steve Moreau, Olivier Nakache, Michel Ocelot, Euzhan Palcy, Raphaël Rebibo, Jean-Paul Sauné, Aunaud Sélignac, Joël Séria, Charlotte Silvera, Abderrahmane Sissako, Bertrand Tavernier, Cécile Telerman, Daniѐle Thompson, Eric Tolénado, Arnaud Viard | GERMANIA: Fatih Akin, Emily Atef, Peter Carpentier, Nicole Gerhard, Jochen Greve, Hans-Christian Schmid, Tobias Siebert |GRECIA: Elina Psykou | UNGARIA: Bela Tarr | ISLANDA: Benedikt Erlingsson, Fridrik Thor Fridriksson |ITALIA: Giovani Amelio, Francesca Archibugi, Marco Bellocchio, Cristina Comencini, Matteo Garrone, Fabio Grassadonia, Luca Guadagnino, Daniele Luchetti, Francesca Marciano, Mario Martone, Ivano de Matteo, Sandro Petraglia, Antonio Piazza, Giuseppe Piccioni, Marco Risi, Valia Santella, Stefano Sardo, Alberto Simone, Massimo Spano, Marco Tullio Giordana, Carlo Verdone, Daniele Vicari, Silvio Soldini | LETONIA: Leva Romanova |LITUANIA: Arunas Matelis |OLANDA: Martijn Winkler | NORVEGIA: Sverre Pedersen, Joachim Trier |POLONIA: Karolina Bielawska, Jacek Bromski, Agnieszka Holland |ROM NIA: Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu |SLOVENIA: Klemen Dvornik |SPANIA: Juan Antonio Bayona, Pablo Berger, Isabel Coixet, José-Luis Cuerda, José-Luis Garcia Sanchez, Manuel Gutierrez Aragon, Javier Rebollo, Emilio Ruiz Barrachina, Gabriele Salvatores, David Trueba, FernadoTrueba, Felipe Vega |SUEDIA: Elisabet Gustafsson, Chrustina Olofson |ELVEȚIA: Ursula Meier |ANGLIA: John Boorman, Dan Clifton, Ken Loach, Rebecca O Brien, Sir Alan Parker, Susanna White.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.