“Cu un umor interzis minorilor și clasica relație bazată pe stereotipuri între americani și canadieni (niciunul nu se înțelege pe celălalt), Super Polițiștii 2 combină o multitudine de aspecte care te vor face să râzi pentru că, în final, umorul nu mai este ceva la care să te aștepți.”

Regizor: Jay Chandrasekhar

Scenariu: Jay Chandrasekhar, Kevin Heffernan

Gen: Comedie

Lansare: 20 aprilie

Durata: 1h 39min

Studio: 20th Century Fox

Distribuitor: Odeon Film

Clasificare: N.15

Actori:

Seann William Scott … Trooper Callaghan
Clifton Collins Jr. … Bus Driver
Steve Lemme … Mac
Erik Stolhanske … Rabbit
Jay Chandrasekhar … Thorny
Paul Soter … Foster
Damon Wayans Jr. … Trooper Wagner

Sinopsis:

Disputa dintre U.S. și Canada i-a amploare iar Super Polițiști sunt desemnați să pună bazele unei stații de patrulare pe șosean în zona de dispută.

Recenzie:

Am spus-o de mai multe ori – în opinia mea, să creezi un film de comedie decent este foarte greu. În ultimii ani am văzut mai multe comedii, însă pe parcursul filmelor mă gândeam mai degrabă la nemurirea sufletului, sau, în cel mai bun caz, număram greșelile și stereotipurile din film. După ce am fost la film, pot spune că Super Troopers 2 este filmul de comedie bună pe care-l așteptam de ceva vreme și nu mai venea.

Cu un umor interzis minorilor și clasica relație bazată pe stereotipuri între americani și canadieni (niciunul nu se înțelege pe celălalt), Super Polițiștii 2 combină o multitudine de aspecte care te vor face să râzi pentru că, în final, umorul nu mai este ceva la care să te aștepți. Față de filmele de groază, unde momentele se construiesc prin sunet, imagine și cadre, comediile se bazează pe istețimea glumelor, talentul actorilor, și replici foarte bune care vin natural, într-un mod neașteptat. Cu toate că umorul din film ar putea fi considerat, pe alocuri, prea vulgar (idee cu care sunt de acord, de altfel), compensează într-o mare măsură prin situații amuzante inedite.

Storyline-ul se învârte în jurul a unor carabinieri americani pe teritoriu canadian. Cum așa? Se pare că după ce s-au uitat mai atenț pe hărți, americanii au descoperit faptul că o parte foarte mică din Canada aparține, de fapt, SUA, așa că trimit o unitate specială (care fusese concediată) să facă trecerea mai ușoară dinspre steagul cu arțar spre cele 52 de steluțe. Însă, evident, lucrurile nu decurg așa cum ar trebui, pentru că altfel unde ar mai fi fost povestea. Evident, faptele nu sunt reale, dar cu americanii nu se știe niciodată.

Ceea ce plusează cel mai mult la acest film este originalitatea și felul în care este interpretată – glume extrem de inteligente combinate cu unele stupide în mod intenționat. Chiar dacă ai văzut sau nu primul film, cu toate că ele au legătură între ele, nu vei simți că pierzi vreo referință și nu vei înțelege o glumă. Dacă, în schimb, adaugi ceva cunoștințe generale despre cultura canadiană și cea americană, vei începe să râzi la unele scene de parcă ai vedea un show live cu cel mai bun comediant din lume.

Trailerul este relevant, însă ceea ce vezi în acele câteva minute nu se compară cu felul în care te vei simți pe scaunul de cinema. Într-un fel mi-era teamă că din momentul în care ajung la film și până când se termină voi vedea câteva faze foarte bine gândite care să te trimită la trailer, și în rest voi avea parte de glumele super amuzante de pe vremea bunicii lui Tutankamon, cu care am fost obișnuit în atât de multe alte filme. Un alt punct forte al filmului este modalitatea prin care au fost reprezentate stereotipurile. În mod normal, în filmele de comedie se adaugă stereotipuri fără scop, doar, doar, o ieși ceva ce face sala să râdă pentru că majoritatea sunt niște copii de 15 ani care cred că Project X e cel mai kewl film făcut vreodată (not). În schimb, Super Troopers 2 ne ajută să vedem cum putem pune în valoare stereotipurile într-un mod pozitiv – de la prima întâlnire între canadieni și americani, până la felul în care sunt construite personajele ca să se muleze pe un anumit comportament.

Desigur, poți spune despre personajele din film că sunt tipice genului de comedie și că absurdizează un pic întreaga situație (un pic mai mult) și că nu este corect față de americani (și nici față de canadieni – îi fac un pic prea francezi; un pic mai mult). Cu toate acestea, diferențele sunt enorme, chiar și în cele mai banale situații, și asta datorită doar contextului creat de întreaga atmosferă a peliculei.

Și cu asta m-a cucerit, cu adevărat, filmul. Nu am simțit că mă uit la niște actori care interpretează niște roluri, ci mai degrabă m-am uitat la niște amici care trec prin niște peripeții cel puțin inedite, care au prietenul ăla prost (toți îl avem, știți foarte bine că așa este) în grup și care face tâmpenii în cele mai nepotrivite momente și care, atunci când dau peste niște droguri, consideră că cea mai bună metodă de a vedea ce conțin este să le consume. Desigur, faptul că sunt americani nu îi ajută să reacționeze bine la critică, iar de-aici lucrurile decurg. Ah, și să râzi. Evident.

Bineînțeles, vă invităm însă să mergeți să-l vedeți și să decideți singuri dacă vă este pe plac sau nu și vă așteptăm să discutăm despre el. Super Troopers 2/ “Super Polițiștii 2” rulează la cinema din 20 aprilie și este distribuit în România de Odeon Film.

Poster:

Trailer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.