Bazată pe fapte reale, povestea inspiraţională „Supravieţuind pe mare” („Adrift”) explorează prin imagini grandioase, emoţie şi suspans felul în care un cuplu naufragiat este nevoit să treacă prin situaţii imposibile şi momente dramatice pentru a ajunge cu bine pe uscat.

Regizor: Baltasar Kormákur

Scenariu: Tami Ashcraft, Aaron Kandell

Gen: Acțiune, Aventură, Dramă

Lansare: 27 iulie

Durata: 1h 36min

Studio: Lakeshore Entertainment

Distribuitor: Vertical Entertainment

Clasificare: A.P.13

Actori:

Shailene Woodley … Tami Oldham
Sam Claflin … Richard Sharpr

Sinopsis:

Bazată pe fapte reale, povestea inspiraţională „Supravieţuind pe mare” („Adrift”) explorează prin imagini grandioase, emoţie şi suspans felul în care un cuplu naufragiat este nevoit să treacă prin situaţii imposibile şi momente dramatice pentru a ajunge cu bine pe uscat.

Pasionaţi de navigaţie, cei doi îndrăgostiți, Tami Oldham (Shailene Woodley) și Richard Sharp (Sam Claflin), nu și-au imaginat nicio secundă că aventura îi va purta direct în mijlocul unuia dintre cele mai catastrofale uragane din istorie. După trecerea furtunii, Tami se trezește într-o barcă avariată critic, lângă partenerul ei grav rănit şi aproape inconştient. Fără nicio cale de a primi ajutor, tânăra trebuie să dea dovadă de rezistenţă şi perseverenţă în a găsi soluții de salvare pentru amândoi.

Recenzie

Salutare ”tovarăși cinefili!”

În septembrie 1983, viitorul părea luminos pentru Tami Oldham Ashcraft. Ea și logodnicul ei, Richard Sharp, navigau deja de șase luni. Ei au decis să ia o pauză de la navigația de agrement și să se angajeze să livreze un iaht de 44 de picioare, de la Tahiti la San Diego.

Ceea ce la început părea o bună decizie de afaceri pentru un cuplu atât de mult îndrăgostit de navigație, așa cum au fost unul cu celălalt, devine în curând un coșmar. Tami, în vârstă de 23 de ani, jucată de Shailene Woodley în film, a rămas singură după ce unul dintre cele mai grave uragane din istorie a lovit, la trei săptămâni de la plecarea în călătorie, și i-a luat logodnicul de lângă ea.

Împreună cu logodnicul ei, Richard Sharp, jucat de Sam Claflin, Ashcraft a luptat pentru a menține iahtul pe linia de plutire. S-a luptat cu valuri uriașe și vânturi cu viteze de 140 de noduri în timp ce încerca să se îndrepte spre nord de uraganul Raymond. Apoi uraganul Raymond a schimbat direcția, urmărindu-i ca pe o pradă.

Diferența cheie între film și viața reală

Filmul Adrift, arată toate astea?

Coperta cărții “Red Sky in Mourning: The True Story of a Woman’s Courage and Survival at Sea” de Tami Oldham Ashcraft și Susea McGearhart

Filmul ne arată că iahtul se învârte, în derivă, după loviturile uraganului Raymond, ni-l arată pe Sharp rănit și ne-o arată pe Ashcraft încercând să ducă acasă yachtul. Filmul se bazează pe povestea adevărată – luată din cartea pe care Oldham a scris-o mai târziu, numită “Cerul roșu în doliu: o poveste adevărată despre dragoste, pierdere și supraviețuire pe mare”. Dar viața reală, așa cum se întâmplă deseori, a fost mult mai ciudată.

Când uraganul a lovit, Sharp a insistat ca Ashcraft să coboare sub punte, asigurându-se cu hamul de siguranță. Ashcraft a fost lovită când barca s-a răsturnat, aruncându-o pe peretele cabinei. Când s-a trezit, 27 de ore mai târziu, s-a aventurat pe punte pentru a afla că furtuna s-a terminat, dar nu a fost sfârșitul suferinței ei. Se ridică pe punte, văzând că linia de siguranță a lui Sharp era ruptă – logodnicul ei fiind dispărut. Ashcraft constată că vântul și valurile erau prea puternice pentru logodnicul său, l-au scos din legătura de siguranță și l-au măturat peste bord.

Ea a fost lăsată singură, speriată și luptând cu suferința și pierderea ei.

“În mod cert, cea mai grea parte a fost aceea când a dispărut Richard. Erau momente în care n-am vrut niciodată să trăiesc pentru că nu știam ce urma să se întâmple. Nu m-am mai îndrăgostit niciodată.”, a spus ea mulți ani mai târziu.

În viața reală, totul a fost spart, zdrobit și împrăștiat, cabina a fost plină de apă, stâlpii au fost spulberați, iar velele pluteau inutile în apropiere.

Ashcraft a investigat mai departe și a descoperit că sistemul de navigație și dispozitivul radio de indicare a poziției de urgență au fost distruse. Singură, speriată și rănită, nu avea timp să se întristeze. Ceea ce s-a întâmplat în următoarele 41 de zile a fost la fel de inspirațional și de sfâșietor.

Distrugerea mentală și “vocea interioară”

Ashcraft a făcut o pânză improvizată de la un pol spart și a făcut o pompă pentru a menține cabina uscată și pentru a nu se inunda. Având doar un sextant, un instrument de navigație și un ceas care să o ajute să navigheze 1500 de kilometri spre Hilo, Hawai, a suferit nu doar din cauza foametei, ci și din cauza unei răni la cap și cu barca grav afectată.  Într-un interviu din 2003, Ashcraft a explicat cum a supraviețuit cu untul de arahide și alimentele conservate – de la cocktailul de fructe la sardine – timp de 41 de zile după lovitura uraganului. Nu avea timp să se întristeze, trebuia să se concentreze asupra supraviețuirii ei și să se întoarcă acasă. Ashcraft a navigat cu ajutorul sextantului, cu părul îmbibat cu apă sărată și numai cu propriile sale gânduri, toate astea fiind motorul ce avea să o facă să meargă mai departe. Era în pragul unei tulburări mintale – corpul poate suporta mult mai mult decât mintea.

Apoi, “vocea interioară” din capul ei i-a cerut să se ridice, să-și continue drumul.

“Fiind pe acea barcă a fost ca o izolare. Vocea m-a ținut pe drumul cel bun. Și am urmat acea voce.”, spunea Tami. În următoarele câteva zile și-a înălțat pânza pentru a o putea folosi, sperând că o va ajuta să ajungă în Hawaii purtată doar de curenți.

Filmul

Atunci când se întâlnesc în Tahiti, Richard (Sam Claflin) și Tami (Shailene Woodley) – ea lucrează într-un port de agrement, o fată deja oarecum “în voia valurilor”, dar nu prea îngrijorată încă, și el, un proprietar de iahturi care vrea să navigheze în jurul lumii. Povestea lor de dragoste implică sărituri de pe stânci, râs aleatoriu și o conversație despre flori. Nu există prea multă substanță și scenariul, scris de Aaron Kandell, Jordan Kandell, David Branson, e scăzut ca și text. Cei doi își vorbesc deschis despre sentimentele lor (“am navigat jumătate din lume să te găsesc”). Toate acestea sunt chestii destul de standard, nimeni nu caută subtilitatea relațiilor complicate într-un film ca acesta. Ceea ce așteptam era furtuna.

Adrift” balansează între dragostea lor înfloritoare din Tahiti și situația din ce în ce mai dramatică de după furtună, timp în care Tami se luptă să se mențină în viață și pe ea și, aparent, pe Richard. Ea este cea care ia decizia de a se întoarce spre nord și a încerca să ajungă la Hawaii, spre deosebire de a-și continua drumul spre San Diego. Ea este cea care raționalizează mâncarea. Când apar probleme, trebuie să găsească soluții. Ea studiază hărțile, se folosește de sextant, face calcule, toate în timp ce se luptă cu deshidratarea și, eventual, o contuzie la cap.

“Adrift” are multe asemănări cu “All is Lost”, filmul cu Robert Redford, din 2013, cu unele diferențe cruciale. Redford este singura persoană din “All is Lost”. Nu există dialog. Nu vorbește cu el însuși, să ne lase să ne gândim la procesul său de gândire. Nu există nici un “Wilson” ca în “Cast Away”, un dispozitiv care să permită personajului blocat să-și verbalizeze sentimentele. “All is Lost” are loc într-o tăcere vastă și ciudată. Nu știm nimic despre acest personaj, nu știm de ce el este singur, nu știm viața lui de pe uscat. Tot ceea ce facem este să-l vedem încercând, cu greu, să supraviețuiască o altă zi. “Adrift” evită multe dintre provocările cu care se confruntă filmul mai sus menționat.

Regizorul Baltasar Kormákur este îndrăgostit de povestirile despre supraviețuire (“Everest”, “Deep”), iar marea și furtunile sunt caracteristici puternic vizible în munca sa (multe dintre acestea se petrec în țara sa de origine, Islanda). Directorul de imagine Robert Richardson, un colaborator frecvent al lui Quentin Tarantino, Martin Scorsese şi Oliver Stone, face o treabă extraordinară cu “Adrift”. Secvențele filmate frecvent din avion, cu yahtul înconjurat de un ocean imens, îți dau fiori pe șira spinării: cadrele arată aproape existențial goale. Există o scenă amețitoare în Tahiti, unde Tami și apoi Richard sar de pe o stâncă într-un râu adânc și Richardson filmează toată această scenă cu un sistem de camere ce îți dă imersiunea absolută (și când Richard sare, camera îl urmărește până jos). Apusurile de soare sunt pline de culori fierbinţi, cu iahtul ca o siluetă neagră în prim plan.

Aceasta a fost o filmare extrem de riguroasă pentru toți cei implicați, iar Kormákur a păstrat un control remarcabil asupra imaginilor. Cadrele sunt exacte, chiar în timp ce filmau în ocean deschis: vremea, cerul, și înălțimea valurilor în orice secvență dată, toate mențin coerența. Furtuna, când vine în cele din urmă, este o piesă extraordinară de filmare și de efecte. Pe măsură ce iahtul navighează pe o parte a unui munte de apă, întregul fundal al ecranului este umplut cu oceanul în toată splendoarea lui. Parcă nu mai există nici un cer, doar valuri după valuri de dimensiunea clădirilor cu trei etaje. Este haos. Întreaga scenă este un coșmar care prinde viață.

Shailene Woodley duce greul acestui film, având chiar și un regim alimentar draconic pentru a putea slăbi, iar scenele dramatice, de după furtună, ne scot la iveală veleități actoricești remarcabile din partea tinerei protagoniste. Se pare că regizorul a știut pe ce s-a bazat atunci când a ales-o pe Shailene să joace acest personaj – un personaj de compoziție aș mai adăuga eu.

Există o chimie minimă între cei doi actori, cărora nu li se dă prea multe pentru a continua cu privire la cine sunt aceste personaje. Este greu să “cumperi” marea dragoste pe care o vând “aici”. Dar există o fascinație în astfel de povestiri, povesti precum “Touching the Void” sau “And I Alone Survived”. Ceea ce vor face oamenii să supraviețuiască, care se confruntă cu Mama Natură, care pare să aibă un interes să-i ucidă, este, da, inspirată și uimitoare. Te face să te gândești: “Cum m-aș fi confruntat cu astfel de provocări? Vroiam să fiu la fel de priceput ca Tami sau să renunț?”

Rămâne, așadar, să mergeți să-l vedeți și să decideți singuri dacă vă este pe plac sau nu și vă așteptăm să discutăm despre el. Adrift / “Supraviețuind pe mare” va rula la cinema din 27 iulie și este distribuit în România de Vertical Entertainment.

Poster:

Trailer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.