La 7 ani de la atacul care a şocat Norvegia și întreaga lume, regizorul Erik Poppe aduce pe ecrane povestea tinerilor care au înfruntat teroarea, confuzia și durerea zilei de 22 iulie 2011.

Regizor: Erik Poppe

Scenariu: Siv Rajendram Eliassen, Anna Bache-Wiig

Gen: Dramă, Thriller

Lansare: 17 august

Durata: 1h 32min

Studio: Paradox

Distribuitor: Bad Unicorn

Clasificare: A.P.15

Actori:

Andrea Berntzen … Kaja
Aleksander Holmen … Magnus
Brede Fristad … Petter

Sinopsis:

2 iulie 2011. O explozie într-o clădire guvernamentală din Oslo. Iniţial luați prin surprindere de veste, Kaja (18) și prietenii ei își reasigură apropiații că sunt în afara pericolului, fiind la distanță de incident, pe insula Utoya. Deodată, atmosfera liniștită este
tulburată de primele focuri de armă. Minut după minut, fără oprire, o urmărim pe Kaja în lupta ei pentru supravieţuire.

La 7 ani de la atacul care a şocat Norvegia și întreaga lume, regizorul Erik Poppe aduce pe ecrane povestea tinerilor care au înfruntat teroarea, confuzia și durerea zilei de 22 iulie 2011. Scris din mărturii și fapte cunoscute, creat în urma unui dialog cu mare parte din supraviețuitori și filmat într-o singură plan-secvență, filmul reface în timp real atmosfera aproape sufocantă a masacrului produs de un extremist de dreapta.

Recenzie:

Utøya 22. Juli este un film biografic inspirat din atacurile lui Anton Breivik asupra Oslo-ului și insulei Utoya din 2011, dezastru rezultat cu 77 de morți și 319 răniți. Știu, este un subiect greu de abordat, foarte sensibil, așa că echipa din spatele acestui proiect a avut de făcut o muncă titanică pentru a surprinde respectuos ultimele clipe ale victimelor. Da, filmul se concentrează pe atacul de pe insulă și vedem exclusiv punctul de vedere al victimelor, deci înhămați-vă pentru un film greu de digerat, poate chiar imposibil pentru unii la atât de puțin timp după incidentul din clubul Colectiv. Simt că este de datoria mea să precizez asta întâi, voi explica pe parcurs de ce filmul reușește să lovească atât de tare.

Sub regia lui Erik Poppe, Utøya 22. Juli este ingenios pentru că pentru a surprinde atmosfera tensionată și claustrofobă, acesta a ales o tehnică anume, la fel cum a fost abordat și Son of Saul. Tactica diferă bineînțeles, aici fiind vorba de un film de 90 de minute format dintr-un singur cadru. Nu este ca și cum Poppe ar fi descoperit focul, mai avem filmul nemțesc Victoria și pionierul stilului este Alexandr Sokurov cu al său Russian Ark din 2002, film cu șapte minute mai lung decât acesta. Imaginați-vă totuși pentru o secundă ce inseamnă această tehnică. Vorbim de peste o oră și jumătate de filmat în timp real, fără tăieturi, deci totul trebuie să iasă perfect. La asta, adăugați subiectul filmului și abia acum poate v-am atras atenția că vorbim de un film de calitate. În plus, este filmat în stilul found footage, lucru care amplifică și mai mult senzația alertă.

Primele 20 de minute ale filmului ne ajută să ne integrăm în atmosfera de vacanță a tinerilor și distracția lor, până în momentul în care haosul intervine odată cu primul foc de armă tras și știrile despre primul atac, acela din Oslo din aceeași zi. Din acel moment, spectatorul este absorbit de starea generală de anxietate și claustrofobie și sentimentul trece la ceva timp după vizionarea filmului. Știu că obiectiv și la rece vorbind contribuie foarte mult faptul că atacul a avut loc de curând și toți ținem minte încă vivid buletinele de știri din iulie 2011, dar filmul în sine tratează subiectul de așa manieră încât să ne învețe că nu trebuie să uităm vreodată nenorocirile de genul ăsta. Ăsta este și motivul pentru care am avut nevoie de puțin timp ca să mă adun pentru a scrie peste, pentru că filmul este atât de bine executat încât am simțit din nou nervii pe care mi i-am făcut atunci când copiii ăia au murit nevinovați.

Cred cu tărie că ăsta este și motivul pentru care este esențial să vedem și să discutăm filmul acesta, deoarece nu trebuie să ne ferim de realitate și de multe ori dacă ceva calitativ ne aduce aminte de ea este un lucru foarte bun. Nu trebuie să uităm de nenorocirile istoriei tocmai pentru a învăța din ele, altfel nu avem cum să evoluăm ca specie. Nu am ce să spun mai mult despre film în sine pentru că nu se prea poate așterne în cuvinte exact felul în care filmul ăsta doare. Este un sentiment mut, de furie, supărare și tristețe, dar după cum spuneam mai devreme, sper să fie unul care să ajute să nu se mai repete așa ceva.

Vă invităm să mergeți să-l vedeți și să decideți singuri dacă vă este pe plac sau nu și vă așteptăm să discutăm despre el. Utøya 22. Juli / “Utøya: 22 iulie” rulează la cinema din 17 august și este distribuit în Bad Unicorn.

Poster:

Trailer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.