Centenarul Filmului Românesc a ajuns la mijlocul drumului, cu peste 50 de evenimente realizate în perioada februarie-noiembrie 2018. Proiectul s-a desfășurat în România și Republica Moldova, cu invitați din zona cinematografiei românești și cu filme alese de experții proiectului: Bujor T. Rîpeanu, Irina-Margareta Nistor și Cristian Mungiu. Zeci de invitați au fost parte din caravana #100filme, primind distincția oficială, care marchează anul 2018, prin filmul românesc.

Mii de kilometri au fost parcurși în cadrul caravanei, care a ajuns în localitățile care au acceptat să facă parte din proiect, să-l sprijine și să intre pe harta filmică din 2018.

Inițiatorii, Asociațiile ARTIS (Iași) și MIA (Chișinău) au lansat proiectul la Iași în februarie 2018, cu susținerea Primăriei Municipiului Iași, prin Departamentul Centenar, coordonat de prof. univ. dr. Daniel Șandru.

Programul Centenarului Filmului Românesc la Iași, 7-9 decembrie 2018:

Vineri, 7 decembrie, de la ora 12.00 – Proiecția filmului Mama, în regia Elisabetei Bostan, invitați: Ileana Popovici;

Vineri, 7 decembrie, de la ora 16.00 – Proiecția filmului De-aș fi Harap Alb, în regia lui Ion Popescu-Gopo, invitați: Florin Piersic, Irina-Margareta Nistor;

Sâmbătă, 8 decembrie, de la ora 12.00 – Proiecția filmului Dumbrava minunată, în regia lui Gheorghe Naghi, invitați: Ileana Popovici, Irina-Margareta Nistor;

Sâmbătă, 8 decembrie, de la ora 17.00 – Proiecția filmului documentar Marea Unire în oglinda Prutului, în regia Violetei Gorgos, invitați: Violeta Gorgos și echipa;

Sâmbătă, 8 decembrie, de la ora 19.00 – Proiecția filmului La moara cu noroc, în regia lui Victor Iliu, invitați: Constantin Codrescu, Irina-Margareta Nistor;

Duminică, 9 decembrie, de la ora 10.00 – Proiecția filmului Maria Mirabela, în regia lui Ion Popescu-Gopo, și a Nataliei Bodiul, invitați: Irina-Margareta Nistor, Ileana Popovici;

Duminică, 9 decembrie, de la ora 16.00 – Proiecția filmului Cuibul de viespi, în regia lui Horea Popescu, invitați: Irina-Margareta Nistor, Ileana Popovici și prin telefon, Tamara Buciuceanu-Botez;

Duminică, 9 decembrie, de la ora 18.00 – Proiecția filmului Porto-Franco, în regia lui Paul Călinescu, invitați: Simona Bondoc, Irina-Margareta Nistor.
Intrarea la filme este liberă, cu rezervări în prealabil pe site-ul Ateneului din Iași: https://ateneuiasi.ro.

CE ÎNSEAMNĂ CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC PENTRU 2018

Unul dintre proiectele-fanion ale Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași pentru perioada 2017-2020 este, neîndoielnic, Centenarul Filmului Românesc. Inițiată la începutul lui 2018, caravana filmelor care oferă imaginea istoriei noastre din ultimul veac a marcat, până în prezent, mii de kilometri parcurși în România și Republica Moldova și un total de 60 de evenimente de maximă relevanță. Iar celebrarea Marii Uniri nu se termină aici, întrucât proiectul continuă și pe parcursul anului viitor! Tocmai din acest motiv, la acest bilanț de etapă, echipa proiectului merită toate felicitările! (prof. univ. dr. Daniel Șandru, Coordonatorul Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași).

Am ajuns la jumătatea proiectului, care ne-a purtat prin țară, ne-a făcut să cunoaștem România și Basarabia prin publicul filmului românesc. Ne-am dat seama că avem foarte puțin din punct de vedere tehnic, pentru cât film românesc avem și mai ales, pentru cât de bun este. Ceea ce facem noi este ca o reverență față de generațiile de care nu se mai aude nimic, dar care au făcut carieră și înseamnă mult pentru arta cinematografică. Avem reîntâlniri emoționanate cu actori și regizori din toate timpurile, simțind cu adevărat că trăim centenarul prin film. (Andrei Giurgia, Director Centenarul Filmului Românesc.

DESPRE FILME

Mama (1976)

Regizor: Elisabeta Bostan
Durată: 84 minute
Gen: Fantastic, Muzical
Rating: Audiență generală
Distribuție: Mikhail Boyarskiy, George Mihăiță, Lyudmila Gurchenko, Violeta Andrei, Manuela Hărăbor, Tamara Buciuceanu, Lulu Mihăescu, Paula Radulescu, Liliana Petrescu

Mama este o adaptare muzicală a basmului Capra cu trei iezi al lui Ion Creangă, realizată în coproducție, cu participare româno-sovietică. Acest film este o feerie muzicală bine realizată, cu cântece frumoase, costume fermecătoare și decoruri originale. Se cântă, se dansează, se patinează, se fac acrobații de circ şi de balet, într-o armonie româno-sovieto-franceză, plină de fast şi de creativitate. Toate aceste eforturi fac o adevărată explozie de bună dispoziție care să încânte inimile celor mici.

Filmul a avut o distribuție formată din dansatori de la Circul din Moscova, Circul pe Gheață din Moscova și Teatrul de Balet Bolșoi. În 1977, filmul a câștigat Cupa de Argint la Festivalul de Film pentru Copii de la Veneția.

De-aș fi… Harap Alb (1965)

Regizor: Ion Popescu-Gopo
Durată: 91 minute
Gen: Fantastic
Rating: Audiență generală
Distribuție: Chris Avram, Emil Botta, Florin Piersic, Irina Petrescu, Puiu Calinescu, Anca Pandrea, Constantin Codrescu, Fory Etterle, George Demetru

O ecranizare liber-parodică a basmului lui Ion Creangă, cu o structură a filmului bine cumpănită. Acesta respectă într-o oarecare măsură basmul, dar în același timp adaugă şi momente noi. Această decizie de adăugare a unor scene noi este foarte bună, pentru că filmul, în acest fel, îşi creează o identitate proprie în loc să fie doar o reproducere a cărţii.

Ironiile, poreclele, pildele şi expresiile de duh din carte coboară ușor în dialogul personajelor. Filmul este pentru toate vârstele și, prin clasicismul său de naivitate pură, știe să atragă și publicul tânăr.

Premii:
● Premiul de onoare pentru calitatea imaginii color și a prelucrării în laborator, Congresul UNIATEC , Milano – 1964
● Premiul pentru regie și Premiul pentru scenografie, Festivalul Național al Filmului de la Mamaia – 1965
● Premiul pentru originalitatea regie, Festivalul Internațional al Filmului de la Moscova – 1965

Dumbrava minunată (1980)

Regizor: Gheorghe Naghi
Durată: 75 minute
Gen: Fantastic, Muzical
Rating: Audiență generală
Distribuție: Ernest Maftei, Diana Musca, Elena Dragoi, Draga Olteanu Matei, Maria Ploae, Florina Cercel, Aimée Iacobescu, Cezara Dafinescu, Olga Delia Mateescu

Un film cu o frumusețe artistică rară, iubit de copii de toate vârstele, Dumbrava minunată rămâne în continuare unul dintre filmele de referință ale copilăriei. Povestea este una extrem de emoționantă, cu peisaje ireproșabil lucrate.
Lizuca, o fetiță cuminte, pornită în căutarea afecțiunii pe care numai la bunici o găsea, face un drum de întoarcere către casa lor bătrânească. Noaptea face un popas într-o scorbură, care ulterior se va dovedi a fi poarta către o lume de basm.

Premii:
● Diplomă de onoare, Gijon, 1981
● Premiul pentru cel mai bun basm cinematografic, Moscova, 1981

La moara cu noroc (1955)

Regizor: Victor Iliu
Durată: 105 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Ioana Bulcă, Constantin Codrescu, Olga Tudorache, Colea Răutu, Geo Barton, Aurel Cioranu, Sandu Sticlaru, Mihai Vasile Boghita, Arcadie Donos

Ecranizare după nuvela Moara cu noroc, semnată de Ioan Slavici, filmul se prezintă ca o impresionantă dramă psihologică. Acțiunea este plasată într-un han retras, din împrejurimile Ardealului. Aici, cârciumarul Ghiță își parcurge drumul de la patima banului până la conștientizarea importanței adevăratelor valori.
Ghiță și Ana sosesc la hanul Moara cu noroc. Aici cei doi, împreună cu copiii lor, își doresc să după un trai mai bun, lipsit de griji. La han nu poți fi liniștit dacă nu ești în relații bune cu Lică Sămădăul, așa că Ghiță face compromisuri și încearcă să-și mențină o bună relație cu acesta, dar și cu căprarul Pintea. Implicat în afaceri murdare, Ghiță ajunge în labirintul propriilor sale tertipuri, unde riscă să își piardă familia.

Maria Mirabela (1981)

Regie: Ion Popescu-Gopo, Natalia Bodiul
Durată: 69 minute
Gen: Fantastic, Muzical
Rating: Audiență generală
Distribuție: Medeea Marinescu, Gilda Manolescu, Dem Rădulescu, Anda Călugăreanu, Stefan Velniciuc, Ion Popescu-Gopo, Ingrid Celia

Un film pentru copii care face parte din categoria operelor cinematografice care rămân în memoria cinefililor de orice vârstă. Realizat în coproducţie româno-sovietică, Maria Mirabela a luat mai multe premii la festivalurile de filme pentru copii, precum şi două premii ACIN.

Scenariul este original şi abundă de creativitate. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.

Muzica lui Eugen Doga pe versurile marelui poet Grigore Vieru este superbă și sporește impresia că filmul este unul clasic și, incontestabil, își merită titlul de operă de artă.

Premii:
● Premiul pentru muzică, Diplomă de onoare pentru trucaje, ACIN, 1981
● Premiul special, Giffone Valle, 1982
● Premiul I, Festivalul de film de la Chicago, 1984

Marea Unire în oglinda Prutului (2018)

Regizor: Violeta Gorgos
Gen: documentar
Rating: Acord General
Un documentar-eveniment, dramatic prin mărturiile protagoniştilor, filmat la Cernăuţi, Bălţi, Chişinău, Iaşi şi Izmail.

Filmul îşi propune valorificarea impactului acelui moment „de graţie” pentru românii din jurul graniţelor actuale, pentru că evenimentul de la 1 decembrie 1918 a transformat profund societatea românească, consolidând vocaţia naţională, europeană şi democratică a României. În documentar apar mărturiile oamenilor din comunităţile româneşti din Ucraina şi din Republica Moldova.

Regizorul Violeta Gorgos a dorit să ilustreze frământările zilnice, grijile şi nevoile cotidiene ale oamenilor, în raport cu condiţiile de viaţă din zona lor, dar şi modul cum conştientizează statutul lor de român, din perspectiva jertfelor înaintaşilor pentru reîntregirea neamului.

Porto-Franco (1961)

Regizor: Paul Călinescu
Durată: 88 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Ion Dichiseanu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Emanoil Petruț, Ștefan Ciubotărașu, Mihai Fotino, Fory Etterle, Geo Barton, Jean Lorin Florescu, Mircea Șeptilici

Filmul este o inspirație după romanul Europolis, semnat de Eugen Botez, cu pseudonimul Jean Bart. Cartea a fost un prilej pentru clasicul Paul Călinescu să trateze, dintr-o perspectivă poetică și tranșant spirituală, un spațiu aproape rupt de lume, după cum transmite în film ambiața Sulinei.
Pelicula este o analiză sub lupă a unei societăți izolate, care încă își linge rănile provocate la răspântii istorice. Actual prin mesajul transmis, filmul marchează traiectoria cinematografiei românești și datorită faptului că a fost un deschizător de drumuri pentru Ion Dichiseanu, care își face debutul în Porto-Franco.

Cuibul de viespi (1987)

Regizor: Horea Popescu
Durată: 115 minute
Gen: Comedie
Rating: Audiență generală
Distribuție: Ovidiu Iuliu Moldovan, Coca Andronescu, Tamara Buciuceanu, Gheorghe Dinică, Tora Vasilescu, Alexandru Repan, Maria Ploae, Mihnea Columbeanu, Mircea Albulescu

Filmul a devenit emblematic datorită distribuției fabuloase. Inspirat din piesa de teatru Gaițele, de Alexandru Kirițescu, Cuibul de viespi este o adaptare stilizată a istoriei României, prin prisma Bucureștiului care, în epoca ilustrată în film, era considerat ,,Micul Paris”.

Comicul de limbaj și de situație, cu măiestrie lucrat, satirizează noua clasă a burgheziei. Clanul surorilor Duduleanu, familie cu mari pretenții aristocratice, este o piesă din mozaicul unei societăți obsedate numai de valori materiale. Situați în mijlocul unei comedii cu intenții educative, personajele încă sunt iubite de public după multe decenii de la prima apariție a filmului.

Premii:
● Premiul special al juriului, ACIN, 1987

DESPRE INVITAȚI

Florin Piersic

Este unul dintre cei mai mari actori români de teatru și film. Florin Piersic a jucat drame, comedii, tragedii, figuri istorice și haiduci, pe marele ecran și pe scena Teatrului Național din București. Născut pe 27 ianuarie 1936, Florin Piersic a fost și a rămas omul-spectacol. Pe lângă darul ireproșabil al actoriei, s-a remarcat prin sinceritate dezarmantă. Este iubit atât pentru actorul, cât și pentru omul care este.

În 1957 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului Național din București la doi ani după absolvire, el obținând rolul titular în Discipolul diavolului. Prestațiile sale din Tragedia optimista, Oameni și șoareci sau Orfeu în Infern au reușit sa stârnească admirație și ropote de aplauze.

Într-o carieră de peste o jumătate de secol, Florin Piersic a apărut în peste 40 de lungmetraje printre care se număra: Aproape de soare, Neamul Șoimăreștilor, Răscoala, Mihai Viteazul, Frații Jderi, Cuibul salamandrelor, Rug și flacără, Trandafirul galben și Fix Alert.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a, în anul 1967 „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. La 30 mai 2002, actorul a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care a dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Constantin Codrescu

Constantin Codrescu s-a născut pe 5 septembrie 1931 la Huși, județul Vaslui. După ce a absolvit Institutul de Teatru din București în 1951, actorul, vreme de câțiva ani, a fost asistentul profesorului Ion Cojar, însă s-a ambiționat să-și creeze un drum propriu, iar talentul și munca l-au ajutat să-și atingă scopul.

Până în 1989 și-a concentrat cea mai mare parte a activității sale teatrale. Tot atunci ies în evidență numeroase apariții televizate, actorul fiind și colaborator permanent al redacției Teatru la Radio, căreia i s-a dedicat timp de 45 de ani. Constantin Codrescu a reușit să transpună de pe scenă în film un patetism poetic, ce dă personajelor o originalitate neegalată de nici un alt actor român. Unul dintre rolurile de referință al actorului este cel al lui Ghiță, din La Moara cu Noroc regizat de Victor Iliu, film care ocupă loc de cinste în lista celor o sută cele mai bune producții cinematografice românești, din caravana filmică, dedicată Centenarului Marii Uniri.

Simona Bondoc

Actrița de teatru și film, Simona Bondoc, s-a născut pe 21 octombrie 1933, la București. Distinsa doamnă recunoaște că a dat pe furiș examen de admitere la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale”, pe care l-a absolvit în 1954, la clasa profesoarei Beate Fredanov. După absolvire, actrița s-a angajat la Teatrul Național București unde, din 2002, a devenit societar de onoare.

Pe parcursul carierei, Simona Bondoc a fost distribuită în numeroase piese de teatru și în producții cinematografice răsunătoare. „N-am refuzat niciun rol – oricât de mic, oricât de mare, oricât mi-ar fi plăcut, oricât mi-ar fi displăcut (și mi s-a întâmplat de multe ori acest lucru!). A aștepta roluri mari mi se pare un lux nesăbuit!”, a declarat actrița într-un interviu. Necătând la acest fapt, în ceea ce privește cinematografia, Simona Bondoc se poate mândri cu roluri de referință, interpretate în Hyperion, de Mircea Veroiu; Cuibul de viespi, sau Hotel de lux, în regia lui Dan Pița, premiat în 1992 cu „Leul de Argint” la prestigiosul Festival de la Veneția.

Violeta Gorgos

Violeta Gorgos este originară din satul Fundurii Vechi, raionul Glodeni, Republica Moldova. Din copilărie era pasionată de pictură, părinţii însă au înscris-o la şcoala muzicală, aşa că ani de zile a dedicat pianului, absolvind paralel cu şcoala medie şi pe cea muzicală. A făcut studii la Colegiul Muzical Ştefan Neaga din Chişinău, după care a absolvit sclipitor Facultatea de Filologie a Universității de stat din Republica Moldova. Studiile nu au contenit aici, căci a urmat Institutul de Arte G. Muzicescu din Chişinău, Facultatea de Regie Film şi TV. După acestea, a urmat un doctorat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie şi Teorie a Artei, Secţia Arta Cinematografică – Televiziunea.

Activitatea de creaţie şi-a început-o în calitate de regizor la Televiziunea Naţională din Republica Moldova unde, între anii 1990-2003 este autoarea emisiunilor TV-Record. Este membră a Uniunii Cineștilor din Moldova.

Printre numeroasele premii în calitate de regizor pe care le-a obținut se numără Premiul Mare la Festivalul Internaţional de Film The Golden Beggar, Premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film, Diaporamă şi Fotografie Toamnă la Voroneţ, Marele Premiu al Festivalului Simfest pentru eseul cinematografic Sex în URSS, etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.