“Dacă acest review sau mică trecere prin el, te-a făcut minim curios, merită să îi oferi câteva ore ca să vezi că nu o să te mai desprinzi de el.”

Gen: RPG

Lansare: 24 aprilie 2020

Studio: Square Enix

Distribuitor: Best Distribution

Platforme: Playstation 4

Clasificare: 12+

Sinopsis:

Trials of Mana, cunoscut și ca Seiken Densetsu 3, este un joc de acțiune RPG lansat în 1995 și dezvoltat și distribuit de Square Enix pentru Super Famicom. Este un sequel pentru jocul din 1993, Secret of Mana și al 3 titlu din seria Mana.

Recenzie:

Cu siguranţă v-aţi dat seama deja că trăim în epoca de aur a remake-urilor şi anul acesta pe lângă Resident Evil 3 am avut şi unul dintre cele mai aşteptate, Final Fantasy VII. Dar despre aste deja s-a vorbit, erau cap de afiş pentru anul 2020 însă un pic mai jos pe acelaşi afiş un alt remake, aşteptat de fanii serie MANA s-a lansat recent şi este vorba de TRIALS OF MANA. Seiken Deisetus 3 era un action RPG din 1995 de pe Super Nintendo care doar anul trecut a văzut vestul prin release-ul COLLECTION OF MANA. Însă noi vom discuta despre Remake-ul nu re-release-ul al unui joc care a fost recent tradus în engleză şi tot ce pot spune de început este că sunt surprins.

Aventura Începe

Povestea jocului nu s-a schimbat foarte mult de la originalul din 1995 ci doar a fost îmbunătăţită vizual din toate punctele de vedere. Aventura are cumva două părţi, una fiind povestea generală, despre Zeiţa Mana care, după ce a închis Benevodonii (Zei Bestii) în 8 pietre Mana, s-a transformat în Copacul Mana. În timp ce pacea începe să dispară la fel şi mana din lumea fantastică, în care se întâmplă acţiunea şi copacul începe să moară. Câteva zâne caută un erou care să le ajute să salveze copacul. Cea de-a doua parte şi cea pe care o jucăm este povestea unuia dintre cei 6 eroi pe care îi poţi alege, care fiecare are un backstory diferit şi un început diferit. Am ales să joc cu Duran, clasa războinic, paladin sau cum s-ar numi în mod normal. Împărăţia de care face parte Duran este atacată de un vrăjitor roşu foarte puternic şi după ce este învins în luptă, Duran pleacă să îşi obţină clasa de la una din pietrele de Mana şi să lupte din nou contra vrăjitorului, toate astea cu binecuvântarea regelui Erou.

Pe lângă alegerea personajului principal ai de ales încă doi eroi cu care te vei întâlni pe drum şi care vor devenii parte din party-ul tău permanent şi vor fi personaje active atât controlate de un AI cât şi de tine în timpul luptei şi pe parcursul jocului. Ele au la rândul lor o poveste, iar toate aceste poveşti au tendinţa să se intersecteze şi toţi să meargă pe acelaşi drum rezolvând quest-uri, implicit lucrând toţi pentru acea misiune principală, de a salva Copacul Mana.

Gameplay Clasic Mecanică Noua

Nouă epocă cere ca jocurile să fie mult mai active, iar încet încet în mainstream apare o trecere de la J-RPG-ul clasic la Action RPG şi jocul original era mai mult pe partea Action oricum, faptul că acest remake este complet action RPG zice multe despre vremurile noastre. La fel s-a întâmplat şi cu Final Fantasy VII Remake şi la fel, din câte am înţeles, s-a întâmplat şi cu Sakura Wars. Majoritatea jocurilor care în mod normal aveau acel sistem turn-based, ori renunţa complet la el ori îl adaptează în aşa mod încât jocul să fie mult mai rapid şi mai interactiv, cu sisteme de joc precum time slow pe parcursul duelurilor.

Jocul se caracterizează prin două lucruri, simplitate şi distracţie. Sistemul de luptă este destul de simplu, atacuri light, atacuri hard şi săritură, în timp ce elementul distractiv apare când poţi schimba între personaje în timpul luptei; ai un fel de management al personajelor, iar în timp ce tu joci cu unul din ele celelalte două sunt controlate, destul de bine, de un AI foarte foarte competent. Intervine distracţia datorită faptului că fiecare personaj dispune de scheme speciale, care şi ele se fac foarte simplu prin apăsarea a câtorva butoane, unul să deschidă meniul, iar celălalt să aleagă care din schemele puse în meniul acela să o facă.

Garantez pentru ambele elemente, care fac ca acest joc să fie o experienţă plăcută în caz că nu eşti prins de poveste care trece considerabil de repede. Are o viteză interesantă atât pe partea poveştii cât şi pe creşterea în nivel şi luptele care sunt şi ele destul de dese, deşi de multe ori repetitive.

O aventură colorată

Şi grafic vorbind jocul este simplu. Am putea spune că este chiar nepopulat pe alocuri însă este foarte colorat. Design-ul lumii este drăguţ cu diverse oraşe, castele, păduri sau peşteri fiecare cu elementele lor distinctive. Culorile sunt plăcute, verdele pădurii și maroniul peşterilor sunt exact cum ne așteptăm să fie, iar monştrii ies în evidenţă oriunde ai fi chiar dacă întotdeauna te vei lupta cu ei “head-on”.

Pe de altă parte design-ul simplu al personajelor pot părea generice în prima instanţă şi nu ştiu cu ce aş asemăna alegerea pentru că nu arată, spre exemplu, ca cele din Dragon Quest, dar trage spre stilul ăla de Dragon Ball. Simplu, în acest caz, nu înseamnă nimic rău ci din contră.

Pe partea mai puţin pozitivă cum am zis, locaţiile în care mergi, deşi populate, sunt goale din alte puncte de vedere. Nu ai side-quest-uri şi majoritatea oamenilor din oraş nu prea au nimic de spus. În schimb găseşti în fiecare oraş bani ascunşi, bomboane chiar şi cufere care conţin ceva şi te îndeamnă la explorare. Fiecare oraş are magazinele tipice de arme, armuri, bunuri şi locuri de dormit. Jocul are un sistem de noapte-zi care contează căci unele misiuni se pot face doar noaptea/ziua.

Sunetul Mana

Partea de sunet este și cea pe care o prefer cel mai mult la acest joc, pe lângă că, oricum îmi place foarte mult jocul. Din prima poţi alege vocile în limba Japoneză cu subtitrare. Poţi opta să ai jocul full în engleză dar eu, un “weeb”, am optat pentru Japoneză. Şi deşi faţă de alte jocuri voice acting-ul nu excelează, calitativ vorbind, este decent. Prosteala unde trebuie prosteala, exagerare unde nu ştiu dacă era nevoie de exagerare, iar ce rămâne pe lângă, acceptabil, aflat la nivelul de animaţie 2002, care acum unii îl pot considera nu tocmai mainstream.

Ceea ce face că jocul să fie top la audio este muzica care e de TOP! Repet, TOP! Are un soundtrack foarte memorabil care, pentru orice fan sau entuziast al soundtrack-urilor din jocuri pot spune că se poate selecta din opţiuni varianta nouă, adică piesele remixate pentru 2020 sau pentru fanii înrăiţi, poţi opta pentru varianta originală din ’95 care sună destul de bine și acum. Sunt complet prins de melodia “Powell”, dar mai sunt şi altele memorabile.

O adevărată încercare

Nu am zis de la început acest lucru pentru că nu are aşa mare importanţă, dar jocul are mai multe dificultăţi şi deşi pe Normal jocul este destul de uşor, oricum treci prin el ca pe un tobogan de apă. Are diversitate în misiuni, unele par fillere din anime-uri, altele par fetch questuri, dar jocul niciodată nu pare să încetinească atâta timp cât joci. Am avut parte de sesiuni de câteva ore fără să mă dezlipesc de manetă şi de aventură pentru că voiam să descopăr mai mult, să aflu mai mult şi să fac mai mult. Este un joc uşor care prinde orice fel de public şi deşi nu este atât de cunoscut sau popular merită încercat datorită simplităţii cu care abordează acest stil de joc, care în trecut era destul de greu, câteodată chiar frustrant. Este jocul care nu vine cu pretenţii ci doar să ofere un Remake bun şi calitativ într-o vreme în care avem atâtea Remake-uri peste IP-uri originale.

Merită cât de cât să rămână la suprafaţă şi să fie recunoscut ca un Remake bun al unui joc care nu a văzut Vestul; un joc care oferă exact ce promite fără alte artificii şi alte complicaţii. Şi dacă acest review sau mică trecere prin el, te-a făcut minim curios merită să îi oferi câteva ore ca să vezi că nu o să te mai desprinzi de el.

Trials of Mana îl găsiți din 24 aprilie în format retail pentru PlayStation 4 pe Gameshop și digital în PlayStation Store.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.