The Hateful Eight – Recenzie

Ascultă acest articol

În Wyoming-ul de după Războiul Civil, gonind către micuţul orăşel Red Rock, pentru o execuţie prin spânzurare,  vânătorul de recompense John “Călăul” Ruth (Kurt Russel) şi prizoniera sa, recent capturată, Daisy Domergue (Jennifer Jason Leigh), întâlnesc un alt vânător de recompense, pe Maiorul Marquis Warren (Samuel L. Jackson) şi un tip misterios pe nume Chris Mannix (Walton Goggins), ce pretinde a fi şeriful din Red Rock.

Regizor: Quentin Tarantino

Scenariu: Quentin Tarantino

Gen: Crimă, Dramă, Mister

Lansare: 15 ianuarie

Durata: 187m

Studio: The Weinstein Company

Distribuitor: Forum Film

Clasificare: I.M.

Actori:

Samuel L. Jackson     …     Major Marquis Warren
Kurt Russell     …     John Ruth
Jennifer Jason Leigh     …     Daisy Domergue
Tim Roth     …     Oswaldo Mobray
Michael Madsen     …     Joe Gage
Channing Tatum     …     Jody

Sinopsis:

În Wyoming-ul de după Războiul Civil, gonind către micuţul orăşel Red Rock, pentru o execuţie prin spânzurare,  vânătorul de recompense John “Călăul” Ruth (Kurt Russel) şi prizoniera sa, recent capturată, Daisy Domergue (Jennifer Jason Leigh), întâlnesc un alt vânător de recompense, pe Maiorul Marquis Warren (Samuel L. Jackson) şi un tip misterios pe nume Chris Mannix (Walton Goggins), ce pretinde a fi şeriful din Red Rock. Cei 4 sunt nevoiţi să se adăpostească de un viscol aprig, într-o staţie de diligenţe, izolată într-o trecătoare din munţi. Acolo, însă, sunt deja instalaţi 4 străini: generalul confederat Sandy Smithers (Bruce Dern), călăul din Red Rock, pe nume Oswaldo Mobray (Tim Roth), cowboy-ul Joe Gage (Michael Madsen) şi îngrijitorul Bob (Demian Bichir). Pentru cei 8 călători blocaţi în staţie, destinaţia Red Rock ajunge să fie foarte îndepărtată.

Recenzie:

Într-un Wyoming bine înzăpezit ce încă-și grijește rănile căpătate în urma Războiului Civil, confruntările dintre vânătorii de recompense sunt în toi, personajele încurcându-se într-un puzzle de trădare și înșelăciune.

Mai fidel ca niciodată pasiunii sale și lucrului bine făcut, Tarantino se întoarce după trei ani de la ultimul său hit cinematografic care a fost decorat cu două Oscaruri, Django Unchained, gata să îngrozească, să dezguste și, în ultimă instanță, să ridice publicul în picioare. Și își împlinește rolul, însă până la un punct. După cum spuneau și unii critici, ultimul film are nevoie de un regizor care să mai spună și ”Tăiați” atunci când e cazul. Reîntregindu-și familia cu Tim Roth, Michael Madsen, Bruce Dern, Samuel L. Jackson și Kurt Russell, Tarantino adaugă echipei de A-listers și pe Walton Goggins, Demian Bichir și Jennifer Jason Leigh, făcând din Minnie’s Haberdashery un loc în care îți e și frică să respiri cu atâția nelegiuți în preajmă.

În acele zone, toată lumea cunoaște pe toată lumea, mai ales prin reputațiile cărate în spate în funcție de rolul pe care l-a jucat fiecare în război. Personajul lui Jackson, Major Marquis Warren primește ca semn divin (ori, după cum va vedea mai târziu, exact opusul) apariția lui John Ruth, ”The Hangman” (Russell) și a prizonierei sale, Daisy Domergue (Jason Leigh) în mijlocul viscolului vestului sălbatic, ajungând împreună cu un alt pasager cules dintre nămeți, și anume viitorul șerif al orășelului Red Rock, Chris Mannix, până la hanul condus de Minnie. Ce nu bănuiau protagoniștii erau ițele complotului care se țesea în timp ce aceștia erau pe drum. Întâmpinați fiind de Bob (Bichir), primii patru odioși dau de Oswaldo Mobray (Roth, într-un rol scris de Quentin care parcă spune ”nu l-am găsit pe Waltz disponibil, so this should do”), cu Joe Gage (Madsen), care nu vrea să aibă de a face cu aceștia și cu generalul Sandy Smithers, un bătrânel rasist veritabil. Restul e istorie.

Să facă Tarantino un alt western și să nu fie botezat în sânge ar fi fost o blasfemie, iar ”the 70 mm roadshow experience” pare ca o glumă între postmoderniști, având în vedere că acțiunea se petrece într-o singură locație. Când nu intervine dialogul colorat de ”the B-word” sau ”the N-word”, momentele de pace pe fundalul cărora se mai aude și Silent Night aduc aminte de armistițiul dintre englezii ”tommies” și germanii ”jerries” din timpul Primului Război Mondial de Crăciun, bucurându-ne de liniștea de dinaintea furtunii. În plus, cum știm deja că regizorului îi place să-și omagieze favoriții în tot ceea ce face (doar și-a numit compania de producție A Band Apart, după filmul care l-a scos din underground pe Godard), printre referințe putem observa și elogii aduse adaptării romanului lui Stephen King a lui Brian DePalma, Carrie sau The Thing al lui Carpenter. Coloana sonoră e ornată de talentul excepțional al lui Ennio Morricone, conținând piese de la The White Stripes sau Ray Orbison și chiar și balade folk australiene.

Cercul narativ al lui Tarantino se construiește perfect, declanșând cel mai brutal mod de dezvoltare a personajelor, de întrebuințare a violenței pe post de procedeu în purificarea sufletului și făcând afirmații valide în privința unor subiecte de eternă actualitate ca rasismul. Ce avem aici este, de fapt, secvența tavernei din Inglorious Basterds în trei ore minunat de macabre și revoltătoare.

Câteva cuvinte despre film s-au spus și la matinalul de pe Radio 1.

The Haterful Eight / “Cei opt odioși” va sosi din 15 ianuarie în cinema și este distribuit în România de Forum Film România.

Postere:

Trailer: