John Clayton trăiește acum la Londra, dar este chemat în junglă pentru a investiga niște activități care amenință habitatul care i-a fost cândva casă. Tarzan s-a întors!
Regizor: David Yates
Scenariu: Adam Cozad, Craig Brewer
Lansare: 8 iulie
Durata: 1h 50min
Studio: Warner Bros.
Distribuitor: Freeman Entertaiment
Clasificare: AP.13
Actori:
Alexander Skarsgård – John Clayton/Tarzan
Christoph Waltz – Leon Rom
Samuel L. Jackson – George Washington Williams
Margot Robbie – Jane Clayton
Sinopsis:
John Clayton trăiește acum la Londra, dar este chemat în junglă pentru a investiga niște activități care amenință habitatul care i-a fost cândva casă. Tarzan s-a întors!
Recenzie:
În general îmi place să analizez trailerele, care în mare parte, sunt menite să-ți facă o idee ce urmează să vezi în filmul care-l promovează. Asta am făcut și cu “The Legend of Tarzan” și pot să zic că nu m-a impresionat deloc. Muzica suna bine, dar montajul nu-mi spunea mai nimic. Era clar că era vorba de povestea lui Tarzan, nimic nou, dar deduceam că de fapt, acțiunea are loc după populara poveste care o cunoșteam cu toții. Deci nu, credem că va fi probabil un film mediocru, în cel mai bun caz. Cu timpul au mai apărut clipuri/trailere, imagini din film. Au fost ok. Să nu mai punem că în rolul lui Jane era o actriță pe care am pus ochii încă de la “The Wolf of Wall Street” și abia aștept s-o văd în rolul lui Harley în “Suicide Squad”.
Bun, a sosit vremea vizionării cu presa. N-am prea mers cu speranțe mari dar lucrurile aveau să se schimbe. În bine.
Îl vedem pe John Clayton (Alexander Skarsgård) la reședința sa din Londra, alături de Jane (Margot Robbie), la 10 ani după ce Tarzan părăsește jungla. Duc o viață regală, dar inima lui Jane a rămas în Congo, unde este adevărata lor familie. În Congo lucrurile nu stau tocmai bine, teritoriul ajungând să fie divizat între Belgia și Marea Britanie, ca rezultat al unei conferințe susținute la Berlin. Belgia decide să investească în teritoriu dar rămâne fără finanțe, aici intrând în scenă King Leopold II care decide să extragă minereuri prețioase pentru a-și plăti datoriile. El îl trimite în Congo pe Léon Rom (Christoph Waltz) să se ocupe de tot. Este vorba de cea mai importantă unică piatră prețioasă a Congo-ului, Opar-ul. El ar putea salva Belgia, dar este protejat de localnici. Rom pornește o expediție și dă de Chief Mbonga (Djimon Hounsou), cu care Tarzan a avut o dispută veche. Mbonga il cere pe Tarzan lui Rom în schimbul pietrelor prețioase.
Este timpul ca John să redevină Tarzan. Împreună cu Jane și un sol american, George Washington Williams (Samuel L. Jackson), se întorc în Congo și intră în dispută cu Rom pentru protejarea teritoriului, într-un final aflându-se față în față cu Chief Mbonga pentru a rezolva disputa din trecut.
Avem parte și de câteva flash-back-uri care, contrar așteptărilor, pică la fix în poveste. Prin ele aflăm, pe tot parcursul filmului, elementele cele mai importante din viața lui Tarzan. Elementele care-l fac o legendă. Rapid aflăm cum a ajuns în junglă și cum a fost preluat de o gorilă și crescut. Cum s-a întâlnit prima oară cu Jane, și cum a evoluat de la un micuț băiețel la legenda junglei. Excelent!
Jungla arată demențial, dar din nefericire efectele speciale, cel puțin ale animalelor lasă puțin de dorit. Probabil este și din cauză că am văzut recentul “The Jungle Book”, creat în totalitate cu ajutorul CGI, unde animalele arată absolut natural. În filmul de față, CGI-ul acestora e mai… slab, dar din fericire, nu deranjează prea mult.
Personajele au “greutate”. Fiecare are o mică poveste, care-i conturează. Fiecare este interpretat bine, iar actorii aleși potrivit. Cu un mic plus pentru Sam Jackson, un pistolar parcă venit direct de pe platourile de filmare de la “The Hateful Eight”, ce aduce partea umoristică filmului. Deloc exagerat, Sam aruncă niște “perle” care pică la fix în acțiunea filmului. Țin să mai adaug, că sunt câteva momente gen “WTF?” în care te aștepți ca Sam să scoată un “Mother F*cker” ceva. Haios foc!
Muzica este excelentă, Rupert Gregson-Williams, aducând note tribale accentuate în momentele de acțiune și nederanjante și potrivite în momentele mai calme (melodia de la începutul genericului să n-o ratați. Sună super!).
De la Yates știam că vom primi o regie bună (are în spate seria Harry Potter) și pe bună dreptate, omul se descurcă jos jobenul. Camere din toate unghiurile, panoramice fabuloase, secvențe de acțiune puține, dar fabulos realizate. A folosit de multe ori filmarea de aproape, care te face să fii atent la actori, iar aceștia nu dezamăgesc. Poate n-aș fi făcut la fel și în cazul animalelor, care, după cum am spus, nu excelează în CGI. Oricum, e o reușită pentru Yates.
Totul în acest film ajunge aproape de spectator datorită 3D-ul foarte bine implementat. Și filmul îl trece pe acesta prin toată plaja de simțuri: frică, tristețe, râs, ură șamd. IMAX-ul contează enorm și el și sincer să vă spun eu l-aș revedea la 4Dx. Sunt prea multe motive care-l fac potrivit de văzut acolo.
Aș vrea să mai continui cu niște comparații față de ce am văzut și citit până acum din Tarzan, poate chiar și-n lumea jocurilor video, dar ne-am întinde prea mult. Nu trebuie neapărat să fii trecut prin ele pentru a înțelege filmul de față, dar ar aduce un plus să-ți amintești cu drag de clasice.
După cum spuneam la început, cu așteptările, acestea mi-au fost depășite! Avem în față un film bun din multe puncte de vedere, chiar dacă are mici scăpări, nederanjante. Yates ne oferă un Tarzan – omul maimuță, puternic, scene de luptă puține dar foarte foarte tari, o poveste nouă legată frumos de ce știam din clasice și o titulatură de “legendă” bine implementată scenaristic. Își merită locul în franciză, și, de ce nu, e loc de continuare sau continuări (vedeți voi la finalul filmului).
Câteva cuvinte despre film s-au spus și la matinalul de pe Radio 1.
”The Legend of Tarzan”, este adus în România de Freeman Entertaiment, și va rula în cinematografe din 8 iulie în 3D, IMAX 3D și 4Dx.
Poster:
Trailere:
[…] “Yates ne oferă un Tarzan – omul maimuță, puternic, scene de luptă puține dar foarte foarte tari, o poveste nouă legată frumos de ce știam din clasice și o titulatură de “legendă” bine implementată scenaristic.” Recenzia integrală aici. […]