Ascultă acest articolUn tânăr se apucă de trafic de cocaină și este atras imediat într-un cerc al drogurilor Malian.
Regizor: Daouda Coulibaly
Lansare: iunie
Durata: 1h 35min
Studio: Orange Studio
Distribuitor: BIFF
Clasificare: A.P.15
Actori:
Ibrahim Koma … Ladji
Inna Modja … Aminata
Quim Gutiérrez … Rafael
Olivier Rabourdin … Jean-Françoi
Sinopsis:
Un tânăr se apucă de trafic de cocaină și este atras imediat într-un cerc al drogurilor Malian.
Recenzie:
În cultura Mali există cinci stagii în care omul accede către cunoaștere totală, către ceea ce budiștii recunosc drept Arahant – toate aceste etape fiind asociate cu câte un animal (vacă, iepure). În schimb, la malieni, ultima treaptă este reprezentată de câine (wulu) și se dezvăluie ca fiind omul ce și-a găsit locul în societate. Captivantul debut al lui Daouda Coulibaly surprinde claustrofobic criminalitatea crescândă chiar și în una dintre cele mai slab reprezentate regiuni ale lumii (și lansate/disponibile la noi, cel puțin) și cum misterioasa prăbușire a Boeing-ului a atras atenția asupra Africii de Vest ajunsă mijloc de transport în afacerile cu droguri dintre Europa și America Latină.
Ladji, dintr-un biet copil împins de sărăcie să învețe străzile (cue BUG Mafia bit), ajunge un tânăr care nu se dă în lături de la provocări și cu numărul cinci (număr magic, de altfel) în spate, cunoaște într-un final noțiunea de apă curată la duș. Deși rolul constă în livrarea a unui număr mic de replici ba în franceză, ba în bambara, Ibrahim Koma este de-a dreptul stoic în interpretare, inspirând o putere tăcută. Chiar și când personajul său lasă în urmă penuria și situația Aminatei (Inna Modja), forțată să se prostitueze pentru a susține financiar două persoane, băiatul maturizat timpuriu încă are impresia că e nevoit să se conformeze la idealurile ce ochesc fericire impuse de societate, desi întregul proces îl împinge încet, dar sigur, către o autodistrugere tăinuită.
Condiția e unică: pleci cu canabis și te întorci cu cocaină. Coulibaly nu se încurcă cu jumătăți de măsură, flexându-și mușchii meșteșugului în cut-urile abrupte ochiului între măcelul dintre dunele de nisip și cel dintr-un abator, oscilând între capete de bovină și sângele vechiului său partener – un amalgam impasibil de culori ce explorează sexualitatea faunei Senoufo, dimensiunea parabolică a peliculei, sau un simplu cadru în care un „interlop” îmbrăcat într-o geacă de blugi cu patch-uri cu Che Guevara și Bob Marley trece pe lângă un băiețel cu un miel în brațe. Filmat în stil cu reminescențe de documentar, încărcătura politică este lăsată și ea să respire, fără ca protagonistul să mai apuce sfârșitul loviturii de stat declanșată de rebelii tuaregi. Cu puțin noroc, cinemaul malian s-ar putea să-și fi găsit o portavoce în persoana regizorului.
Ultimul său drum, tot pe străzile capitalei statului Mali, este, dacă nu în scaunul de șofer, pe urmele unui autobuz – de această dată însă, doar în calitate de spectator. De la un calao, la o bovină, la zgomotul ororilor acumulate, la o muscă, la un râs de femeie. Cu corpu-i perfect întrezărindu-se sfidător parcă prin valurile satinate ale halatului, sora lui – și înainte, dar mai ales acum, o regină africană – își stinge îndrăzneț țigara într-o scrumieră, spunându-i că a „ajuns ca un câine”.
Poster:
Trailer:
