“Stilistica din primul sezon e transformată cu nuanțe de neo-noir. Unele personaje sunt mitizate dar asta nu ciordește din credibilitate. Toate acestea, însumate, fac din „Umbre” cel mai bun serial românesc din 2017.”
Regizori: Bogdan Mirică, Igor Cobileanski
Gen: Crimă
Lansare: 12 noiembrie
Durata: 45min/ep
Studio: HBO Europe
Distribuitor: HBO
Clasificare: A.P.12
Actori:
- Șerban Pavlu
- Maria Obretin
- Doru Ana
- Andreea Vasile
- Dorel Vișan
- Mădălina Craiu
- Gabriel Huian
- Sergiu Costache
- Augustin Viziru
- Sorin Cociș
- Laurențiu Bănescu
Sinopsis (Episod 1):
La Clubul Snagov are loc o nuntă: fata lui Relu, Magda, se mărită cu Teddy, fiul mafiotului Căpitanu’. În timpul acesta, într-o parcare, are loc un incident ai cărui protagoniști sunt un șofer de tir și un bărbat misterios.
După petrecere, cei doi însurăței, care așteaptă un copil, pleacă în luna de miere cu mașina nouă, primită cadou, o decizie cu urmări neprevăzute.
Recenzie:
Bogdan Mirică are deja un ochi format – nu pentru spectacol, ci pentru spectaculos. Consumând sursa de inspirație reprezentată de Small Time Gangster, sezonul doi este scris și regizat aproape în întregime de Mirică (Cobileanski având intervențiile sale la regie în episoadele 2 și 3), cele șase episoade apărând după debutul său cinematografic, „Câini”, unde putem regăsi nu puține din componentele ce-i caracterizează stilul.
Deși mulți s-ar repezi la referințe precum Tarantino, Steven Seagal ori diverse origini ale realismului/existențialismului românesc, partitura lui Mirică, Atlasul acestui serial, este una care-și trage seva din filme cu gangsteri sud-coreene, scandinave, unde oamenii se bat cu oase, unghere, iar mișmașurile gândite de Relu & Co. sunt schițate tot în tandem cu acestea. Geografia scenariului este, ca în sezonul anterior, excepțional pusă la punct; există o mapare a direcției în care se mișcă personajele, înainte și înapoi, în diagonală sau pe lateral; fie că vorbim de drumul spre locația Lunii de Miere a Magdei și a lui Teddy de la Vila din Snagov, fie de drumul Ginei spre locul de muncă. Asta vine ca unul dintre pilonii susținători ai cauzalității evidente a acțiunilor, totul se întâmplă foarte repede, foarte mult – un angrenaj care asimilează toate personajele. În primul sezon se detașa într-adevăr o perspectivă de ansamblu, însă acum ies în evidență niște catalizatori ce îl fac să curgă de la un capăt la celălalt.
O mare parte din restul pilonilor poartă nume: Magda, Teddy, Chuckie, Gina, Căpitanu’, Toma, Geamănu’, Nico, ‘Nea Puiu, Sabin și Relache. Relația dintre Magda și Teddy este pusă la încercare. Dacă în primul sezon îi vedem ca pe clasicul cuplu de tineri îndrăgostiți, accidentul prin care trec și pierderea pe care o suferă îi desparte într-un fel în care le putem studia invidual felul în care trec prin cele cinci etape ale durerii. Teddy se adâncește în substanțe, Magda în depresie.
De partea cealaltă a familiei Oncescu, vedem o Gina mult mai bine conturată ca individ, cu un parcurs care se desparte de ipostazele-cratiță de care sunt alipite majoritatea personajelor feminine din serial. Curată și cinstită după cum e înfățișată în incipit, o vedem acum începând o altă viață, nevoită să se încuscrească cu lumea interlopă („fă-te frate cu dracul…”), dar mai ales să ia niște decizii ce vor dezvălui fațete surprinzătoare ale personajului interpretat de Maria Obretin.
Relația celor patru nu-și mai găsește echilibrul. Familia scapă de sub control. Chuckie ia drumul adolescentului răzvrătit care „descoperă lumea”, însă nu e un rol consistent. Sabin e uns cu toate alifiile și construit treptat într-un nou Căpitan. Nico e a doua figură feminină proeminentă din storyline-ul brodat de Mirică, în acest sezon slăbită vădit de contextul în care se află. Să fii ajutor de proxenet-mafiot vine cu dezavantajele aferente. Contextul? Personajul meu preferat din acest sezon, gaborul-psihopat al lui Laurențiu Bănescu, Emilian, este o figură savuroasă ce introduce noduri gordiene în afacerile Căpitanului și ale colegilor săi de breaslă. Deși creatorii „Umbre” se laudă cu veridicitate faptelor, nebunia à la Joker a lui Emilian, hărțile detectivului din poze, un mafiot cu un kink pentru gătit – toate acestea au un „lush” care amintește inexorabil de filmele americane centrate pe polițiști din anii ’70 – ’80.
Family man, teximetrist, fumător, recuperator. Șerban Pavlu și-a asumat organic fiecare particulă din Relu, felul în care merge, se mișcă, ridică din sprâncene, tace. Tot el, prin postura caracterului, prin gesticulația acestuia, creează cadrul indispensabil pentru ca restul acțiunii să se desfășoare în tihnă și mută reflectoarele pe figurile încă nedefinite.
Un alt lucru care m-a bucurat la acest sezon a fost felul în care s-au folosit de muzica românească, în ciuda faptului că la noi bubuie orice are „Lil” în față. Deși la capitolul editing se ivesc anumite hibe, „Pasiune” a lui Andy Horjea sau „Când te-am cunoscut Cristina” de la Robin and the Backstabbers se îmbină la punct cu notele lui Balasz ce înrămează cadrele (filmate din mână, cu două camere, au existat scene filmate și cu cinci) lui Andrei Butică.
Cel mai bun serial românesc din 2017
Dialogul se menține plin de savoare, deloc afectat de neologismele și englezismele vremii, servindu-și rolul de dezamorsator al situațiilor tensionate – tușa necesară de umor tipic românesc din jocuri de cuvinte sau expresii ce înglobează trăsătura de care se fac străine multe din producțiile actuale de pe sticlă: autenticitate. Pericolul e latent, violența se degajă progresiv, dar năprasnic. Scenariul devine mai brutal, personajele sunt în impas, situațiile se dinamitează. Stilistica din primul sezon e transformată cu nuanțe de neo-noir. Unele personaje sunt mitizate dar asta nu ciordește din credibilitate. Toate acestea, însumate, fac din „Umbre” cel mai bun serial românesc din 2017.
UMBRE II a fost lansat din 12 noiembrie și poate fi urmărit acum pe HBO România și HBO GO.
Postere:
Trailer:
