Niciodată teatrul românesc, cel puțin în ultimii ani, nu a avut o astfel de punere în scenă a unora dintre cele mai bune spectacole de teatru.

Iată că la Giurgiu, sub cupola Teatrului ”Tudor Vianu”, începând de azi, 29 octombrie 2018, timp de 7 zile, începe Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene ”FITeD 2018” unde șapte trupe de teatru, din România și din afara granițelor, vor prezenta câte un spectacol de teatru. Au fost deja anunțate trupele de teatru, după cum urmează: Teatrul SPIRIT din Budapesta, Teatrul MLADIH din Novi Sad, Teatrul VIROVITIKA din Croaţia, Teatrul DEBRIS din Bratislava,  Teatrul SAVA OGNJANOV din Ruse,Teatrul JEAN BART din Tulcea, alături de colectivul Teatrului  DAS PAPIERTHEATER din Nürenberg. Pe lângă acestea actorii teatrului ”Tudor Vianu” prezintă și ei un spectacol genial pus în scenă de regizorul și actorul italian Michele Modesto Casarin, care a mai avut colaborări în România, mai exact la București, la teatrul ”MASCA”, aici ca și la Giurgiu punând în scenă Commedia dell’arte.

Commedia dell’arte , conform originalului din italiană, însemnând “comedia artiștilor / breslei artiștilor”, este o formă a teatrului de improvizaţie, ale cărei origini se găsesc în Italia secolului al 16-lea, care a ajuns la un anumit apogeu al popularității sale un secol mai târziu, fiind practicată până în ziua de astăzi. Spectacolele perioadei de început erau în majoritatea lor lipsite de vreun text scris, se desfășurau în aer liber cu foarte puține decoruri. Spectacolele erau gratuite, dar se bazau pe donațiile spectatorilor. Trupele constau, de obicei, din zece actori. Răspândit rapid în întreaga Europă, genul era cunoscut în afara Italiei sub numele de “comedie italiană”.

Fenomen singular în istoria teatrului, ale cărui coordonate cronologice s-au pierdut sau nu s-au descoperit încă, în pofida minuțioaselor documente scoase la iveală de numeroase lucrări de referință, commedia dell’arte este încă o apariție tulburătoare, irepetabilă până acum și foarte sigur de aici înainte. Commedia dell’arte –textul- citită astăzi la rece , cu un ochi de simplu observator al fondului unui text de idei, pare searbădă, înghețată convențional- mai ales după ce subiectele ne-au devenit atât de cunoscute datorită unor condeie celebre: Shakespeare, Moliere, Cervantes, Vega etc. Spectacolul improvizat-commedia dell’arte pornește și se fixează ca formă teatrală politică și socială, creație a burgheziei în ascensiune, determinând o adevărată revoluție în teatru. Odată cu ea apar personaje din noile medii sociale-negustori, țărani, cu noile relații ce se stabilesc între clase și pături sociale, cu o iubire de libertate națională și individuală în care atât reacția împotriva opreliștilor bisericești cât și atitudinea poporului în fața cuceritorului spaniol sunt răspicat exprimate.

Așadar Michele Modesto Casarin reușește să aducă pe scena teatrului din Giurgiu acest gen de spectacol, intitulat ASEDIUL VENEȚIEI, o tragicomedie în trei acte, spectacol inspirat din lucrarea lui Albert Camus, ”Starea de asediu”. În rolurile principale îi veți regăsi pe Cosmin Crețu, Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Dana Stîngâ, Vlad Alex Teodorov, Lavinia Cosma, Ana Sivu-Daponte, Robert Poiană și mulți alții.

«Inspirat din “Starea de asediu” a lui Albert Camus (1946), acest spectacol se vrea a fi primul experiment Tragicommedia dell’Arte. Am respectat partea politică, critica față de regimul totalitar, invitația de a schimba lucrurile (revolta), dragostea ca leac față de lucrurile rele din lume, care reprezintă limbajul lui Camus. Am vrut să adaug măștile Commediei dell’Arte, cu modalitățile lor grotești și primitive, pentru a-i pune într-o lumină ridicolă pe cei care ar trebui să ne conducă și dezmățul celor care își arogă puterea de a judeca. Astfel ia naștere un spectacol energic, vibrant, dramatic, dar în același timp poetic și romantic, devenind adesea amuzant și comic. A fost o adevărată provocare rescrierea acestui text, punerea în legătură a două lumi atât de diferite și îndepărtate, dar cred că rezultatul este unul inovativ, creația a ceva ce nu există în acest moment. A distra publicul într-o modalitate inteligentă, lăsându-i gustul dulce amar tipic pentru cel ce devine conștient, dar nu știe deocamdată cum să își exprime dorința de schimbare. Un alt lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la repetiții, este că o poveste pe care eu am mutat-o în Veneția anului 1630, deși Camus a gândit-o în Andalusia perioadei Franchiste, se dovedește a fi actuală și astăzi, fiind oglinda unei Europe neliniștite, îndurerată de mișcări politice obtuze, care prevestesc întoarcerea ciumei. Cum se spune, istoria se repetă, dar nu se învață. Noi, bieții comici dell’arte avem sarcina de a aduce pe scenă nenorocirile din lume, punând în evidență viciile omului, cu speranța de a crea o conștiință, pentru a nu lăsa să se întâmple ceea ce spune Țiganca în Asediul Veneției: “voi nu sunteți un popor, voi sunteți o turmă”.», a spus Michele Modesto Casarin despre acest spectacol.

”În alcătuirea unei strategii repertoriale, trebuie mereu pornit de la premisa răspunsului la o nevoie a publicului, singura care poate garanta stabilirea unui dialog onest și productiv cu acesta. Opțiunea pentru Asediul Veneției este generată de apetitul publicului pentru poveste, pentru feerie, probat de ratingul unor producții ca Stăpânul inelelor sau Urzeala tronurilor. În consecință, așează-te, iubite spectatorule, la gura sobei și ascultă povestea!”, ne-a declarat COSMIN CREȚU, managerul teatrului ”Tudor Vianu” din Giurgiu.

 

În afară de acest regal actoricesc, ”FITeD 2018” ne mai propune și altfel de artă, de la muzică la expoziții interesante, după cum urmează:

GUSTAV KLIMT

Expoziție comemorativă

 Pe 26 octombrie Austria își aniversează Ziua Națională, iar anul acesta, un prilej în plus de sărbătoare este împlinirea a 100 de ani de republică. Forumul Cultural Austriac a pregătit și sprijinit cu această ocazie o serie de evenimente pentru a marca acest moment important: două concerte susținute de orchestre de cameră, un book club, precum și un eveniment conex în cadrul unei conferințe internaționale multidisciplinare a secției de Germanistică a Universității din București.

Gustav Klimt (1862–1918) este un veritabil simbol al Vienei și totodată exponentul unei epoci ce își exercită fascinația și își trimite ecourile până în zilele noastre. Alături de Josef Hoffmann, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Richard Gerstl, Egon Schiele și Oskar Kokoschka, artistul și-a pus  amprenta mai ales pe arta vieneză din jurul anului 1900.

Opera lui Gustav Klimt reflectă într-un mod unic drumul parcurs de la istorismul din perioada construirii celebrului Ring, strada inelară ce înconjoară centrul vechi al orașului, până la începutul abstrac-ționismului. Expoziția  de  față  se  oprește  asupra  celor  mai   importante repere din devenirea sa artistică.

VIAȚA ȘI OPERA LUI KODÁLY ZOLTÁN

Expoziție documentară

Expoziția propusă de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București publicului FiTeD prezintă viața și opera unei personalități marcante a vieții muzicale și a culturii maghiare din secolul al XX-lea, Kodály Zoltán. Expoziția intitulată Să se bucure întreaga lume a fost realizată cu ocazia Anului Kodály și tradusă în limba română de către Bara Hajnal. UNESCO a consacrat anul 2017 – an în care s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, respectiv 50 de ani de la dispariția lui Kodály Zoltán – ca An Kodály, în semn de recunoaștere a activității sale d e s f ă ș u r a t e î n c a l i t a t e d e c o m p o z i t o r, etnomuzicolog și pedagog.

iața și opera lui Kodály Zoltán „…este o inepuizabilă sursă de inspirație și este o încurajare pentru poporul său și pentru colegii săi muzicieni din întreaga lume. Excelenta sa operă – alături de cea a lui Bartók Béla – este o piatră de temelie a vieții muzicale maghiare și servește drept model pentru alte popoare. Metoda specială de predare a muzicii elaborată de Kodály Zoltán face ca numele lui să se păstreze      pururi      în       sufletul       și gândirea umanității.” Yehudi Menuhin: Discurs rostit la aniversarea a 80 de ani de către Kodály Zoltán, 1962.

 

LANSARE DE CARTE

SUB EGIDA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DUNĂRENE FITeD 2018, GIURGIU

 

Volumul este bilingv și conține 50 de poezii, semnate de cinci poeți consacrați din Ruse: Nely Piguleva – poetă, jurnalistă, traducătoare, Ana Dimitrova – poetă și prozatoare, Maia Anghelova – poetă, critic literar, lector la Universitatea din Veliko Târnovo, doctor în literatura modernă bulgară, Plamen Penev – poet, critic literar, lector la Universitatea din Veliko Târnovo, doctor în literatura modernă bulgară și Krasimir Manev – poet, prozator, corespondent la numeroase ziare și reviste. Volumul este întocmit și redactat de poeta bulgară Nely Piguleva ș i d e p o e t u l român Nicolae O p r i ș a n ș i a ieșit de sub tipar la Editura Eicon din București. Traducerea în  limba  română  este s e m n a t ă d e A n c a Staneva.

 

SUB SEMNUL VENEȚIEI – Lena Vieru Conta

Pianist român-elvețian și artist vizual

Născută la Moscova, într-o familie de muzicieni, Lena Vieru Conta a studiat pianul la București, Salzburg, Moscova și Geneva cu Gabriel Amiras, Carlo Zecchi, Lev Naumov și Harry Datyner. A urmat studii de d e s e n ș i p i c t u r ă c u G y u r i  G l a u b e r  ș i  C l a r e t t e  Wa c h t e l . Ca artist vizual, Lena Vieru Conta a expus picturi, desene, colaje și artă decorativă în grup și expoziţii individuale în Canada, România, Marea Britanie și SUA. Expozițiile personale recente din străinătate includ Olanda – 2010, New York – 2013 și Londra – noiembrie 2017. Lucrările sale pot fi găsite în colecții private din Canada, Marea Britanie, SUA, Franța, Germania, Israel, Japonia, Olanda, România, Rusia și Elveția.

A obținut summa cum laude o teză de doctorat interdisciplinară (muzicologie, teorie și istorie a artei, psihologie). Predă un curs interdisciplinar în domeniul muzicii și artelor vizuale pentru studenții la masterat la Universitatea Națională de Muzică din București. Susține în mod regulat prezentări despre artă și muzică în cadrul simpozioanelor și conferințelor universitare. În calitate de pianist concertist, repertoriul său include lucrări clasice și contemporane. A cântat în România, Germania, Franța, Olanda, Elveția, SUA și Canada. A înregistrat pentru Radio România, Franța Musique și CBC Canada și a obținut Premiul Special la Concursul Internațional Brahms din Hamburg, Germania. Dublu CD-ul „Anatol Vieru – Compozitor Portret“, produs în 2013 de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în seria „Antologie de muzică românească“ este reprezentativ pentru arta sa interpretativă ca solist și în ansambluri de muzică de cameră. Recent, a primit din partea UCMR (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România), Premiul pentru studii de muzicologie și concerte cronici, publicate în 2017 în revista „Actualitatea Muzicală“.

Cele șase Suite pentru violoncel sunt Suite pentru violoncel neacompaniat de Johann Sebastian Bach. Acestea sunt unele dintre cele mai des cântate și recunoscute compoziții solo scrise vreodată pentru violoncel. Bach le-a compus cel mai probabil în perioada 1717- 1723, când a fost Kapellmeister în Köthen. Ca de obicei, într-o suită muzicală barocă, după preludiul cu care începe fiecare suită, toate celelalte mișcări se bazează pe tipuri de dans baroc. Wilfrid Mellers le-a descris în 1980 ca “o muzică monofonică în care un om a creat un dans al lui Dumnezeu”. Suita 1 are următoarele părți: 1. Preludiu 2. Allemandă 3. Courantă 4. Sarabandă 5.Galanterie: două menueturi 6. Gigă.

Cercetările recente au sugerat că Suitele nu au fost în mod obligatoriu scrise pentru violoncelul familiar, între picioare (da gamba), ci pentru un instrument mai degrabă cântat ca o vioară, pe umăr (da spalla). Variațiile terminologiei folosite pentru a se referi la instrumente muzicale în această perioadă au condus la o confuzie modernă, iar discuția continuă cu privire la instrumentul “pe care Bach îl avea în vedere”.

Ștefan Cazacu ar putea fi cel mai bine descris ca un talent muzical excepțional care își găsește expresia prin sunetele violoncelului, reușind cu succes atât pe scena națională, cât și pe cea internațională. Născut în 1994, Ștefan Cazacu și-a început educația muzicală cu tatăl său, distinsul violoncelist Marin Cazacu, iar acum este masterand la Universitatea Națională de Muzică din București, studiind cu Răzvan Suma și la Universitatea de muzică de la Viena. Talentul său i-a adus multe distincții și premii, cum ar fi: Premiul I la concursul internațional Liezen – Austria (2008), Premiul II la Antonio Janigro – Croația (2008), Marele Premiu la concursul Young Musicians Eurovision, Premiul I la Concursul lui Paul Constantinescu (2015), Premiul I la Concursul George Georgescu, premiul I la Concursul Mihail Jora (2016), Premiul oferit de revista Actualitatea Muzicală (2009). A prezentat recitaluri în România, Olanda, Israel, Austria, Ungaria și Germania și a colaborat ca solist cu Orchestra Simfonică din România și cu Orchestrele Filarmonice din Chișinău, Valencia și Alicante. Dintre dirijorii cu care Ștefan a colaborat, îi numim pe Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Cristian Măcelaru, Camil Marinescu și Theo Wolters.

În anul 2018 Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București a acordat pentru prima dată în istoria Festivalului Muzicii Maghiare – concurs de interpretare muzicală destinat tinerilor muzicieni din România, ajuns la ediția a 14-a în acest an – Mențiune pentru cea mai bună interpretare a unei piese de Kodály Zoltán. Violoncelistul Cornelius Zirbo și pianista Fabiola Ioniță au obținut această mențiune și sunt invitați în această seară să susțină un recital în cadrul vernisării expoziției documentare Kodály Zoltán.

În program: Kodály Zoltán:  Sonatina pentru violoncel și pian Johannes Brahms: Sonata pentru pian și violoncel nr. 1 in mi minor, op. 38

 Cornelius Zirbo este student în anul I la Universitatea Națională de Muzică București, la clasa de violoncel a maestrului Marin Cazacu. Tânărul violoncelist a beneficiat până în prezent de îndrumarea a numeroși violonceliști de talie internațională, precum Gautier Capuçon, Frans Helmerson, Miklós Perényi, Götz Teutsch, Wolfgang Emanuel Schimdt, Maximillian Hornung, Romain Garioud, Jan-Erik Gustafsson, Denis Severin, Wendy Warner, Marin Cazacu, Răzvan Suma, etc. În anul școlar 2016-2017, Cornelius a studiat la Paris în cadrul Clasei de Excelență de Violoncel a lui Gautier Capuçon, desfășurată la Fundația Louis Vuitton. A avut privilegiul uriaș de a participa ca student activ la Verbier Summer Academy 2017 unde a aprofundat studiul violoncelului și al muzicii de cameră cu Frans Helmerson, Miklós Perényi, Pamela Frank, Klaus Hellwig, Gábor Takács-Nagy și James Ehnes. De asemenea a participat la masterclass-urile de violoncel din cadrul Academiei Kronberg, Germania, iar în iulie 2016 a fost acceptat ca student activ la masterclass-ul lui Frans Helmerson, desfășurat la Palazzo Ricci în Montepulciano, Italia. Este laureat a numeroase concursuri în țară și în străinătate, ca de exemplu: Concursul Internațional StreichWerk (Berlin, Germania), Concursul Internațional de Violoncel „Antonio Janigro” (Croația), Concursul Internațional de Violoncel „ProArt” (Khmelnitsky, Ucraina), Concursul Internațional „Concertino Praga” (Praga, Cehia), Concursul Internațional „Young Virtuosos” (Sofia, Bulgaria). Concursul Național „Mihail Jora” (București) și Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală. Activitatea lui concertistică cuprinde concerte și recitaluri în România, Cehia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Marea Britanie și Danemarca în prestigioase săli de concert. A concertat în postură de solist cu Prague Radio Symphony Orchestra, Filarmonica de Stat „Transilvania”, Filarmonica de Stat „Moldova”, Orchestra Simfonică Academică a Filarmonicii Khmelnitsky, Camerata Regală, Orchestra Națională de Tineret a Fundației Principesa Margareta a României și Orchestra Naționala „Junior”. Cornelius a fost sprijinit financiar de Fundația Principesa Margareta a României, Uniunea Muzicienilor Interpreți din România și Fundația pentru Comunitate.

Fabiola Ioniță a absolvit în vara acestui an studiile de master la Universitatea Națională de Muzică București, la clasa de pian a maestrului Viniciu Moroianu. Pe parcursul anilor de studiu s-a bucurat și de îndrumarea profesorilor Sanda Hîrlav-Maistorovici, Vlad Dimulescu. Fabiola Ioniță s-a perfecționat în cadrul cursurilor de măiestrie ale maeștrilor Lory Wallfish, Luciano Lanfranchi, Andrei Gavrilov, Wolfgang Manz, Cristian Beldi. Este laureată a unor concursuri importante din țară și din străinătate, precum Concursul Național de interpretare Muzicală „Paul Constantinescu”, Concursul Internațional „George Georgescu” (Tulcea), Concursul de Interpretare Muzicală „Mozart” (Târgoviște), Concursul Internațional „Pro-Piano” (București), Concursul Internațional “docMusicontest” și Festivalul diGhedi (Italia). A susținut recitaluri pe numeroase scene importante din București, a participat la emisiunea de televiziune „Ilinca Dumitrescu și invitații săi” și a fost invitata emisiunii „Muzicieni de azi… muzicieni de mâine”, realizată la Radiodifuziunea Română de muzicologul Rodica Sava. A concertat în repetate rânduri cu Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești.

Mai jos aveți programul întregului eveniment, asta în cazul în care v-am stârnit curiozitatea și cine știe, poate ajungeți la Giurgiu zilele acestea:

PROGRAM:

29 octombrie

18:30 Sala Mare

DESCHIDEREA FESTIVALULUI – Cosmin Crețu, Manager, Marian Mina, Președinte CJ Giurgiu Teatrul Tudor Vianu, Giurgiu, România

18:45 Sala Mare

MUZICĂ BAROCĂ PENTRU VIOLONCEL – J.S. Bach, Suita no 1 în Sol Major Ștefan Cazacu, România

19:00 Sala Mare

ASEDIUL VENEȚIEI – de Andrea Pennachi și Michele Modesto Casarin după A. Camus Teatrul Tudor Vianu, Giurgiu, România

Synopsis: În îndepărtatul an 1630, CIUMA stăpânea Europa. Albert Camus a folosit istoria acelei molime ca pretext al discursului împotriva dictaturii, în a sa Stare de asediu. Pornind însă de la premisa că aceeași perioadă era una în care commedia dell’arte se manifesta cu forța spectacolului absolut în piețele din Italia, Asediul Veneției, a metamorfozatului Alberto de Cama, propune o reinterpretare a poveștii, având ca protagoniste măștile acelei perioade – Zanni, Capitano, Strega sau Dogele, alături de îndrăgostiții Diego și Victoria, dar mai ales de măștile Ciumei și Morții. Totul sub bagheta regizorului venețian Michele Modesto Casarin.

30  octombrie

18:15 Sala Atelier

SUB SEMNUL VENEŢIEI – Vernisaj expoziţie pictură şi colaj Lena Vieru Conta, Elveţia, România

19:00 Sala Mare

ANGAJARE DE CLOVN – de Matei Vişniec Teatrul Jean Bart, Tulcea, România

Synopsis: Nicollo, Filippo și Peppino sunt trei clovni (în vârstă, în textul original) care se regăsesc în fața unui anunț de angajare. Ei sunt gata să dea totul pentru ultimul truc peste care poate cădea cea din urmă cortină. Însă amintirea gloriei trecute transformă lumea întreagă într-o feerie, într-un decor suprarealist. În anul 1991, această piesă a primit Premiul UNITER pentru cea mai buna piesă românească a anului anterior.

31  octombrie

18:00 Foaierul Mare

VIAŢA ŞI OPERA LUI KODÁLY ZOLTÁN – Vernisaj de expoziţie documentară de Andrea Pennachi și Michele Modesto Casarin după A. Camus Teatrul Tudor Vianu, Giurgiu, România

18:20 Sala Atelier

CONCERT VIOLONCEL ŞI PIAN – Kodály Zoltán: Sonatina pentru violoncel și pian Johannes Brahms: Sonata pentru pian și violoncel nr. 1 in mi minor, op. 38 Cornelius Zirbo şi Fabiola Ioniţă Institutul Cultural Maghiar Balassi

19:00 Sala Studio

TOT ATUNCI, ANUL VIITOR – de Bernard Slade Teatrul Spirit, Budapesta, Ungaria

Synopsis: Aceasta este o comedie romantică de Bernard Slade. Intriga se axează pe doi oameni, căsătoriți cu alții, care se văd pentru o întâlnire romantică o dată pe an, timp de două duzini de ani. George Peters din New York și casnica Doris din Oakland se întâlnesc la un hotel din California, în februarie 1951. Au o aventură și sunt de acord să se întâlnească o dată pe an, în ciuda faptului că ambii sunt căsătoriți și au șase copii între ei. În cursul următorilor 24 de ani, aceștia dezvoltă o intimitate emoțională mai profundă decât ceea ce se așteaptă să găsească doi oameni care se întâlnesc pentru o relație clandestină doar o dată pe an. În timpul petrecut împreună discută despre nașterile, decesele și problemele maritale pe care le trăiește fiecare acasă, în timp ce se adaptează la schimbările sociale care le afectează viața. Spectacolul în două acte se concentrează pe cea de a doua parte a întâlnirii lor, când dragostea va trece testului timpului.

1 noiembrie

19:00 Sala Mare

EVGHENI ONEGHIN – după Alexander Puşkin Teatrul de Tineret, Novi Sad, Serbia

Synopsis: Evgheni Oneghin este o imagine a lumii. Vremea ce va veni. Vremea sufletului rece și gol, care încurajează egoismul ca un mecanism defensiv, crezul vieții și o lecție. Timp care aduce revolta, disprețul și ironia și distruge sensibilitatea, emoționalitatea, poezia, dragostea, naivitatea și frumusețea.

 

2 noiembrie

18:30 Foaierul Mare

GUSTAV KLIMT – Expoziţie comemorativă Forumul Cultural Austriac

19:00 Sala Mare

KASHTANKA – după A. P. Cehov   Teatrul din Virovitika, Croaţia

Synopsis: Kashtanka este un câine obișnuit când îl privești pentru prima dată – încrezător, jucăuș, iubitor și ascultător. Unde își petrece zilele? În circ, bineînțeles, alături de Gâscanul Ivan și Motanul Fyodor, pregătindu-se pentru spectacol! Kashtanka este, de asemenea, extraordinară datorită charismei și naturii artistice, care prezintă un contrast deosebit cu sărăcia, mizeria și disperarea din Rusia industrială în timpul lui Cehov. “Kashtanka” este un spectacol simbol – folosește animație și prezentare scenică împreună cu muzică în loc de text. Este o piesă dinamică și rapidă, care, în același timp, reușește să pună întrebări fundamentale despre relația dintre om și munca sa, omul și povara vieții sale, între om și câinele său …. Se spune că un câine este cel mai bun prieten al bărbatului. Fata Kashtanka de la piesa din Virovitica este un câine slab cu o coadă jucăușă: un farmec căruia nimeni nu îi poate rezista – nici om, nici câine, nici pisică.

3 noiembrie

18:00 Sala Atelier

ŞI NOE NU MAI ESTE – Lansare de carte Nely Piguleva, Anka Staneva, Nicolae Oprişan

19:00 Sala Mare

REGATUL FEMEILOR – de St. L. Kostov Teatrul Dramatic Sava Ognjanov, Ruse, Bulgaria

Synopsis: Ce s-ar întâmpla dacă bărbații ar începe să nască? Dar ce s-ar întâmpla dacă femeile ar deveni soldați? Astfel de „visuri” ne-au trecut prin gând de multe ori, există chiar și glume în acest sens, dar iată că în comedia sa „Regatul femeilor” (1931) marele scriitor bulgar St. L. Kostov (1879 – 1933) ne atrage exact într-o astfel de poveste – bărbații îndeplinesc treburile femeilor în viața cotidiană, iar femeile – pe cele bărbătești. Pur și simplu își schimbă rolurile în viață. Și în felul acesta se formează un caleidoscop vesel de încurcături, situații absurde, iar râsul din cauza schimbării hainelor ține de la începutul până la sfârșitul piesei. La un moment dat, însă, se dovedește că natura a exagerat cu acest joc și că din nou trebuie să se instaureze o conviețuire normală între bărbat și femeie. Iată cum această comedie, care ne face să râdem mult, chiar foarte mult, ne duce cu gândul la consecințele acțiunilor în viața de fiecare zi, ale oamenilor falși și ale celor adevărați, la normalitatea în care fiecare își trăiește viața și profesia.În comedia lui St. L. Kostov nu este doar râsul, ci și rezultatul lui, fiindcă puterea acestuia ne amintește că în natură nimic nu este întâmplător.

4 noiembrie

WOW! – de Eugen Gindl Debris Company, Bratislava, Slovacia

Synopsis: Istoria are mereu întorsături neașteptate. Cu 70.000 de ani în urmă, Homo sapiens era o creatură lipsită de importanță care își vedea de ale ei într-un colț îndepărtat al Africii. Parcursul următoarelor milenii, s-a transformat în stăpânul planetei și călăul propriului său ecosistem. Comerțul și capitalismul, știința și tehnologia, telecomunicațiile și înțelegerea geopoliticii contribuit împreună la transformarea lumii într-un sat global.  Pe măsură ce transformăm  natura, propriile trupuri și minți, familii și societăți, ce preț suntem dispuși să plătim pentru bunăstare și consumism? În ce măsură valorile universal, precum umanismul și egalitatea între sexe, sunt o emblemă a progresului omenirii? Am ajuns în pragul Paradisului sau al Iadului? Ambele variante sunt posibile. Ne preocupăm de recunoașterea principiului egalității între toți oamenii, dar, în același timp, suntem în pragul unei societăți în care nicio egalitate nu este posibilă. Poate că ne apropiem de un nou punct de cotitură, unde toate conceptele noastre semnificative precum eu – tu, femeie – bărbat, iubire – ură vor fi golite de conținut. Și odată ce vom dărâma zidurile închisorii și vom deveni liberi, vom descoperi că de fapt am evadat într-o curte interioară mai mare, a unei închisori și mai mari. Așa cum două note diferite cântate în același timp creează o compoziție complet nouă, dezacordul dintre valorile noastre ne obligă să reflectăm, să criticăm și să observăm lucrurile și din alt unghi. Consecvența interioară este doar un semn de reflecție deficitară.