La aproape doi ani de la apariția sezonului precedent și cu o nouă distribuție la start, cel de-al treilea sezon din The Crown a reușit să strângă în jurul său un nivel deosebit de ridicat de interes.
Cele zece episoade urmează să apară pe Netflix pe 17 noiembrie, însă până atunci am avut ocazia să le văd pentru a risipi puțin (și lipsit de orice spoiler) misterul din jurul a ceea ce cred eu că e cel mai bun sezon al seriei de până acum.
Cu Olivia Colman, Tobias Menzies, Helena Bonham Carter și Josh O’Connor printre protagoniști, sezonul trei acoperă o decadă pornită odată cu alegerile parlamentare din 1964 și până la Jubileul de Argint al Reginei din ’77. Dacă ai câteva cunoștințe în ceea ce privește istoria Regatului Unit atunci mare parte dintre evenimentele descrise pe parcursul sezonului îți vor fi cunoscute, însă n-am să le dezvălui aici tocmai pentru a nu-ți răpi plăcerea de a le descoperi personal.
Încă de la prima sa respirație în veșmintele regale Olivia Colman se plasează ca o candidată certă pentru Emmy-urile de anul viitor. Fără a diminua în niciun fel prestația cu care ne-a bucurat privirile Claire Foy în primele două sezoane trebuie menționat totuși că apropierea de vârstă și asemănarea fizică o fac pe Colman o candidată mult mai potrivită pentru a ocupa tronul Marii Britanii; pentru a doua oară în ultimii ani, aș adăuga, după rolul Reginei Anne din The Favourite.
Cu toate astea nici ea și nici soțul ei, Prințul Philip, nu m-au impresionat atât de tare cum a făcut-o Bonham Carter în rolul Prințesei Margaret, un rol cu o moștenire grea și impozantă preluată de la mai tânăra sa colegă, Vanessa Kirby. Dincolo de aparițiile sale episodice, în cele două episoade pe care Peter Morgan i le-a dedicat Bonham Carter dă impresia că joacă un rol scris special pentru profilul ei și nicidecum nu întruchipează o figură istorică reală.
În plan secund Tobiaz Menzies, pe care eu n-am avut ocazia să-l descopăr până acum cu excepția unor roluri mici pe ici, pe colo, dezvoltă într-o direcție nouă și mult mai matură personajul lăsat în urmă de Matt Smith. Sezonul trei din The Crown îți oferă un Prinț Philip conștient de statutul său în societate și de poziția sa la Curtea Regală, însă un om în continuare dornic să-și dezvolte pasiunile și ambițiile.
Nu în ultimul rând surpriza plăcută a sezonului se dezvoltă odată cu ultimele sale episoade, atunci când descoperim un Prinț Charles (Josh O’Connor) trecut de 20 de ani și aflat în căutarea propriei maturități. Povestea sa abia începe în momentul în care în viața sa își face apariția Camilla Shand (Emerald Fennell), în timp ce Netflix ne ademenește deja cu informații despre sezonul al patrulea, acolo unde Emma Corrin o va interpreta pe Prințesa Diana.
La finalul unui binge watching foarte rapid al sezonului trei rămâi cu un zâmbet larg pe chip, împăcat cu ideea că ceea ce-ai văzut ți-a satisfăcut așteptările, dar și relaxat la gândul că sezonul patru (cu aceeași distribuție) nu-i chiar atât de departe. Iar la cum arată lucrurile în Marea Britanie în momentul ăsta, eu sunt încrezător că la un moment dat în viața asta am să prind și sezonul opt, despre tentativele englezilor de-a părăsi Uniunea Europeană, cu Boris Johnson și Theresa May printre protagoniști.
Recenzie de Ion Alexandru pentru Malaezu.ro
