“Prea multe opțiuni pentru filme caraghioase de experimentat alături de copii nu sunt deocamdată la cinema, așa că de ce nu.”

Regizor: Stephen Gaghan

Scenariu: Stephen Gaghan

Gen: Comedie, Aventură, Acțiune

Lansare: 17.01.2020

Durata: 1h 41min

Studio: Universal Pictures

Distribuitor: Ro Image

Clasificare: AP.

Actori:

Robert Downey Jr. … Dr. John Dolittle
Antonio Banderas … King Rassouli
Michael Sheen … Dr. Blair Müdfly
Emma Thompson … Poly (voce)
Rami Malek … Chee-Chee (voce)
John Cena … Yoshi (voce)
Kumail Nanjiani … Plimpton (voce)
Octavia Spencer … Dab-Dab (voce)
Tom Holland … Jip (voce)
Craig Robinson … Kevin (voce)
Ralph Fiennes … Barry (voce)
Selena Gomez … Betsy (voce)

Sinopsis:

După ce și-a pierdut soția în urmă cu șapte ani, excentricul dr. John Dolittle (Downey), un veterinar extrem de îndrăgit din Anglia victoriană, se izolează în spatele porților conacului său, singura companie fiindu-i o menajerie de animale exotice. Dar, când tânăra regină Victoria (Jessie Buckley, Wild Rose) se îmbolnăvește grav, Dolittle pornește cu mari ezitări într-o călătorie plină de aventuri către o insulă mitică pentru a căuta leacul care o va vindeca pe regină, regăsindu-și pe drum curajul, și trezindu-și la viață istețimea legendară, pe măsură ce va fi nevoit să-și croiască drum printre creaturi nemaivăzute ochiului uman.

În călătoria sa, doctorul va fi însoțit de un tânăr autoproclamat învățăcel (Harry Collett, Dunkirk), dar și de o gorilă fricoasă (Remi Malek, laureat cu Oscar), o gâscă entuziastă, dar nu prea isteață (Octavia Spencer, laureată cu Oscar), un struț cinic (Kumail Nanjiani, The Big Sick) și un urs polar exagerat de energic (John Cena, Bumblebee), precum și de un papagal extrem de încăpățânat (Emma Thompson, laureată cu Oscar), care este confidentul și cel mai de încredere sfătuitor al lui Dolittle.

Recenzie:

După un rol epopeic ca Iron Man jucat 11 ani, e aproape imposibil să nu te întrebi dacă ar putea Robert Downey Jr. să se autodepășească cu vreun alt rol. Poate singurul alt rol emblematic portofoliul său este cel de Sherlock. Desigur, nimic nu este bătut în cuie până la capăt, nu m-ar mira să-l vedem îmbrăcând din nou armura cu ocazia vreunui flashback sau ceva scenariu cu călătorie în timp în cadrul filmelor MCU – posibilitățile sunt practic nelimitate în acel univers.

Recunosc că mă așteptam puțin mai mult de la Dolittle, per total ca film dar și ca rol pentru R.D.Jr. Poate ar fi trebuit să fiu mai pesimist. Nu este ca și cum ar fi existat hype înainte să apară filmul, dar mă așteptam cumva la o aventură colorată la care să simt totuși ceva. În schimb, am simțit nevoia să mă documentez cât ține filmul din prima sa jumătate de oră.

De obicei cu filmele adresate mai mult prichindeilor, încerc să mă poziționez în locul publicului-țintă pentru a analiza filmul și din acel unghi. În acest caz, da, Dolittle are mai mult succes printre cei mici, îmi imaginez, mai cu seamă cu cei ce iubesc animalele. Le-ar putea spori interesul pentru regnul animal? Posibil. Le-ar putea stârni interesul pentru a proteja diverse specii de animale? Mă îndoiesc, dar sunt șansele acelea minime. Se vor distra copiii? Destul de sigur, cei pânâ în 8 ani. Vor dori să îl revadă pe repeat? Altă îndoială.

Având în vedere cele spuse, putem spune că rolul de Doctor Dolittle este interpretat în mod caraghios cu un rost în spate. Și totuși tot cred că atât regizorul cât și R.D.Jr. puteau mai mult. Este unul din actorii pe care îi urmărim cu toții cu plăcere, dar poate că nici măcar el nu poate face un personaj să strălucească dacă nu este scris îndeajuns de inspirat. Cumva i se potrivește rolul. Dolittle este un geniu singuratic, antisocial, sceptic, care până la urmă dă dovadă de iubire chiar dacă a suferit din iubire. Pare cunoscut nu? Din păcate ritmul obligatoriu alert al peliculei impune narațiunii să-l facă pe protagonist să fie instant convins să treacă la treabă pentru a-și salva casa și regina. Singura evoluție naturală și interesantă este cea a relației cu puștiul Stubbins care dorește să-i fie ucenic. Doctorul caută să scape de el inițial dar până la urmă el însuși este fascinat de cât de repede prinde băiatul limbajul animalelor și lecțiile pe care i le oferă sunt echilibrate.

Restul personajelor umane sunt adevărate caricaturi live-action. Rivalul Dr. Blair Müdfly (Michael Sheen) este un personaj negativ generic creionat în cadrul unui brainstorming de jumătate de oră. Nici măcar nu înțelegi cu adevărat care este originea rivalității dintre doctori. Glumele care i se pun în gură sunt insipide, greu de precizat la ce vârstă poți râde. Lordul Badgley este un alt răufăcător incompetent. Personajul lui Antonio Banderas este ceva mai răsărit, mai mult pentru că are o motivație reală mai aproape de un personaj uman decât de o caricatură.

Animalele nu sunt nici ele memorabile, singurii care mi-au stârnit interes au fost gorila anxioasă (prin evoluția căreia înveți că frica este acceptabilă social și că o poți învinge), și duo-ul format dintr-un urs polar și un struț. Să nu discutăm despre acuratețea prezenței diverselor rase și a înțelegerii dintre ele sau ce învață copiii eronat sau nu. Am fost surprins să aflu cine au dat voce animalelor. Gorila a fost interpretată de Rami Malek de exemplu, iar în distribuție îi mai regăsești pe John Cena, Selena Gomez sau Kumail Nanjiami.

Vorbind în termeni tehnici, imaginea și sunetul sunt anoste. De la animația animalelor nu am avut pretenții ce-i drept, nu te poți aștepta la Lion King. Și cu siguranță arată mai bine decât cele din vechile filme cu Eddie Murphy, odată cu trecerea timpului. Mă așteptam la mai multă culoare în peisaje, și de ce nu și în muzică dacă tot ne-am aventurat alături de gașca de animale pe mare.

Dolittle este unul din renumitele filme de ianuarie, trecătoare, mai potrivite pentru o vizionare acasă duminica dimineață. Nu este un film la care m-am enervat sau care din varii motive ar fi groaznic. Este doar amorf, pe undeva lipsit de spirit. De văzut alături de copiii iubitori de animale. Prea multe opțiuni pentru filme caraghioase de experimentat alături de copii nu sunt deocamdată la cinema, așa că de ce nu.

Rămâne, așadar, să mergeți să-l vedeți și să decideți singuri dacă vă este pe plac sau nu și vă așteptăm să discutăm despre el. Dolittle rulează la cinema din 17 ianuarie și este distribuit în România de Ro Image.

Poster:

Trailer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.