Acum mai bine de două săptămâni s-a încheiat primul sezon din Loki (no spoiler aici pentru că au țipat toate rețelele sociale că Disney+ a reînnoit serialul pentru un nou sezon). Nu știu alții cum sunt… dar eu am așteptat serialul acesta cu sufletul la gură. De ce? Păi cine nu a plâns în sala de cinematograf când Thanos a făcut poc cu gâtul lui Loki aka Tom Hiddleston? Doar eu?!? Sigur sunt mulți fani Loki în universul acesta și mai sigur că sunt și mai multe fane Tom Hiddleston.
Mdeeeeci… Studiourile Marvel au anunțat din noiembrie 2018 intenția de a lansa un serial despre Loki. Au circulat enșpemii de zvonuri pe tema noului serial; pe la început se vorbea chiar că o să fie animație. Filmările au început ianuarie 2020 dar au fost bineînțeles suspendate din cauza pandemiei Covid-19, fiind reluate abia în septembrie 2020.
Loki a avut premiera pe 9 iunie 2021 pe Disney+. Primul sezon, format din șase episoade, s-a încheiat pe 14 iulie 2021, face parte din Faza a patra a Universului Cinematic Marvel și are loc după evenimentele din Avengers: Endgame (Răzbunătorii: Sfârșitul jocului), în care – spoiler alert! – o versiune alternativă a lui Loki a creat o nouă cronologie.
Lui Tom Hiddleston i se alătură Owen Wilson în rolul lui Mobius M. Mobius – un agent al TVA care este specializat în anchetarea unor criminali ”de timp” deosebit de periculoși, Sophia Di Martino în rolul lui Sylvie – o variantă a lui Loki care atacă „Cronologia sacră” și care poate intra în mintea altora, Gugu Mbatha-Raw în rolul lui Ravonna Renslayer – o fostă vânătoare a TVA care a devenit o judecătoare respectată și care supraveghează ancheta variantei Loki.
După ce a furat Tesseractul în timpul evenimentelor din Avengers: Endgame, o versiune alternativă a lui Loki este adusă pentru interogatoriu în fața misterioasei Time Variance Authority (TVA) – Autoritatea pentru Varianța Timpului, o organizație birocratică care există în afara timpului și a spațiului și care monitorizează cronologia.
Această versiune alternativă a lui Loki nu a trecut prin evenimentele din Thor: The Dark World (Thor: Întunericul) sau Thor: Ragnarok, evenimente definitorii pentru formarea personalității lui Loki, iubit și urât în același timp de toată lumea (cred că și lui Thanos îi era cumva simpatic).
TVA îi oferă acestui Loki ”alternativ” două opțiuni: or existența lui să fie ștearsă deoarece este o „variantă de timp”, or să ajute la repararea cronologiei și la oprirea unei amenințări mai mari. Astfel, Loki, întreprinzător după cum îl știm (lupul și năravul), începe să călătorească în timp și să modifice istoria (trecut, prezent, viitor… e totul foarte confuz).
Astfel, Loki este însărcinat să-l găsească pe presupusul rău al poveștii, o variantă feminină a lui pe nume Sylvie. În aventura aceasta nelipsită de pericole, Loki întâlnește mai multe variante proprii: unele sunt mai în vârstă; unele sunt mai tinere; iar unele nu sunt nici măcar bipede.
Sub fațada distractivă cu care ne-au obișnuit deja Studiourile Marvel, serialul lansează întrebări importante despre natura iluzorie a libertății în condițiile unei cronologii predeterminate, determinism, predestinare, liber arbitru.
Tom Hiddleston este din nou fantastic în rolul lui Loki
Tom Hiddleston este din nou fantastic în rolul lui Loki – dialogurile și monologurile dramatice ajutând din plin. Ni se dezvăluie o nouă latură a personajului mai profundă, mai vulnerabilă. Pe măsură ce acțiunea se desfășoară, observăm cum egoul dur al lui Loki se descompune încet, încet și Loki începe să accepte că simte ceva. Cum ar fi sentimentul de prietenie în relația cu Mobius și Sylvie. Adică, de data aceasta, Loki chiar pare că simte. Deși, și vechiul Loki părea ca are sentimente dincolo de eul său suprem, în relația cu Frigga, Odin și chiar cu Thor.
Fără să intru foarte mult în poveste – este mult prea complexă pentru a putea să o prezint în câteva cuvinte – impresia mea după o primă vizionare este că a introdus prea multe concepte pentru a fi dezvoltate pe deplin în doar șase episoade, creând un deficit de informații pentru privitori și o multitudine de oportunități ratate pentru scenariști. Chiar dacă acum știm că urmează un sezon doi.
Teme grele abordate, cum este cea a sensului vieții sau cea a liberului arbitru, sunt greu de gestionat în mai puțin de șase ore. Încercarea de a stabili reguli multiversale este foarte complexă.
Aceleași întrebări existențiale care apar în toate poveștile despre călătoriile în timp îl neliniștesc și pe Loki: dacă există o cronologie singulară, mai există liberul arbitru? Și dacă există mai multe cronologii, ce le unește și ce le desparte? Una dintre temele recurente ale serialului este „ceea ce face ca un Loki să fie un Loki?”. Explorarea determinismului printr-o poveste de dragoste între două versiuni diferite ale aceleiași ființe – Loki and Sylvie sitting in the tree, K-i-s-s-i-n-g! – este cel puțin o modalitate nouă ca și concept și una cumva perversă într-un mod… să-i spunem pozitiv. După cum subliniază și Mobius: nu există o expresie mai înaltă de narcisism decât să te îndrăgostești de tine însuți.
Însă că Loki este complex. Când află prima dată de existența unei alte variante a lui, primul său instinct este afirme că el este Loki! Singurul, unicul, irepetabilul. Loki suprem. Dar, odată ce începe să o cunoască pe Sylvie, care a fugit de la TVA de când era copil, Loki capătă umilința și conștiința de sine pentru a înțelege că sentimentul lui de superioritate nu este chiar corect. Sylvie a avut o viață mult mai grea și a arătat ingeniozitate, nu numai ca să supraviețuiască, ci reprezintă o amenințare credibilă pentru una dintre cele mai mari puteri din univers. Oricât ar părea că Loki se îndrăgostește de propria sa reflecție, de fapt, ceea ce sfârșește prin a-i atrage interesul este ceea ce îl deosebește pe el de Sylvie.
Episodul final ne lovește cumva în moalele capului, tema determinismului respiră prin toți pixelii.
Alertă maximă de spoiler!
Povestea lui Loki și îndrăgosteala lui coduce direct la aducerea lui Sylvie în aceeași încăpere cu Cel Care Rămâne – He Who Remains, ultimul director al Autorității pentru Varianța Timpului, din Cetatea de la sfârșitul timpului, ultima realitate a Multiversului. Kang the Conquerer?
Immortus? Aproape, poate, nu se știe, probabil o variantă. Destul de confuz totul. Sylvie îl ucide – oare? – pe He Who Remains – și multiversul cu care ne tot amenință Marvel este pornit.
Concluzia? Trebuie să revăd Loki.
Adina Mărășoiu
