Nu ştiu pentru voi cum este, dar eu din când în când sunt lovit de un burnout extrem. De la muncă, social sau existenţial nici nu contează. Sunt praf. Şi ca să îmi stimulez existenţa ceea ce fac este să mă uit la animeuri. Ce e drept e că nu sunt la zi cu tot ce apare. Şi nu am prea fost în ultimii ani. Nu zic că am crescut şi am depăşit acea etapă sau că e ceva aşa din copilărie, drept dovadă sunt lucruri la care mă întorc şi mă simt mai bine, mă relaxează. Dar pur şi simplu trăim o perioadă sau o epocă cu foarte foarte multe chestii toate în acelaşi timp şi în permanenţă. E greu să fi la curent cu tot ce ţine de filme, seriale, muzică, comics, jocuri şi animeuri. Cred că vârsta doar ne face selectivi şi nostalgici. În orice caz, revin la idea principală, ca să trec peste această perioadă am văzut câteva animeuri mai noi, unul dintre ele fiind Blue Period de pe Netflix, care a reuşit să mă impresioneze şi în acelaşi timp să mă ducă în trecut.

Blue Period este acel gen de anime numit “Slice of Life” şi titlul face referinţă la Picasso şi etapa lui albastră, deşi desenul nu are foarte mult a face cu artistul sau cu perioada în sine. În ciuda efectelor speciale care apar câteodată şi perseverenței personajului principal sau grupului prezentat în aceste animeuri, niciodată nu se depăşeşte acel prag de realitate autoimpus. Blue Period spune povestea lui Yatora Yaguchi un student de liceu în anul 2 care este un delicvent (în sensul japonez) cu note mari, dar care nu pare să fie prea motivat de nimic. Din prima am simţit legătură cu personajul principal. Totuşi este un individ foarte muncitor care îşi împarte viaţa în munca pentru şcoală şi ieşitul cu prietenii, două lucruri care nu îl motivează şi nu îl stimulează. Deja şi aici începeam să mă identific cu personajul, pe partea cu motivația, că de muncit mult parcă nu prea sunt eu aşa… muncitor. După un curs de pictură de la şcoală unde piesa lui a fost expusă şi lăudată de prieteni şi colegi a simţit o instantă atracţie către artă, lucru care l-a pus pe o călătorie de explorare şi foarte multă muncă pentru a reuşi să intre la una dintre cele mai dificile facultăţi de stat, Universitatea Tokyo de Arte, loc în care intră aproximativ doar 1 candidat din 200.

Tot animeul este călătoria unui individ ambiţios de la 0 până la examenul de intrare la facultate. Cu diverse probleme şi o concurenţă acerbă între studenţi mult mai talentaţi că el, Yatora explorează atât aspecte ce ţin de artă cât şi unele sociale, prietenii şi o realitatea mai dură decât se aştepta în anumite cazuri. Dar în mare parte, sau pe prim plan, avem artă. Blue Period este mai mult un “crash course” în artă. Mi-ar fi prins foarte bine dacă apărea în perioada când eu eram la liceul de artă, să mă motiveze, să mă inspire sau efectiv să mă acomodeze cu unele aspecte. La fel ca şi pentru protagonistul acestui anime, anii mei în liceu au fost grei, nu din cauza lipsei de talent ci din cauza concurenţei şi talentului din jur.

s-a dovedit a fi probabil una dintre cele mai mişto şi realiste povesti LGBTQ+

Chiar dacă nu se intră în detalii foarte specifice şi nu sunt cursuri lungi, sunt nişte explicaţii şi indicaţii scurte şi foarte eficiente legate de artă în acest anime care par un ghid nu doar pentru cineva interesat de artă ci un ghid pentru viaţă. Este un manual de cum să perseverezi în ciuda minusurilor tale, în ciuda dificultăţilor pe care le vei întâlni pe drum şi inclusiv să nu te limitezi niciodată la impresia că nu poţi mai mult. Am mai văzut animeuri de genul ăsta dar parcă din ce în ce mai multe devin mai emoţionale, mai reale pe parte personajelor. Se plânge, se discută stări şi emoţii există chiar şi un subplot foarte important care în principiu am zis că e ceva “woke” dar s-a dovedit a fi probabil una dintre cele mai mişto şi realiste povesti LGBTQ+ pe care am văzut-o pe ecran până acum, care să aibă de a face şi cu plot-ul principal şi cu relaţia dintre personaje, dar şi cu o prezentare sinceră a unei realităţi pe care o trăim în prezent.

Cu doar 12 episoade la număr ţin să menţionez că au trecut extrem de repede, în nici un moment nu am simţit că trage de timp, că are umplutură şi fiecare cadru aporta ceva fie emoţional, fie vizual. La mai mult de un episod nu am dat skip la intro pentru că melodia este fantastică şi de când am terminat animeul a intrat în playlist-ul meu şi o ascult de câteva ori pe zi deja. Cât despre părerea mea per total este că nu doar este un anime bun cu care m-am identificat şi care m-a ajutat să trec peste o perioadă de burnout ci şi faptul că animaţia de la Seven Arcs e bună, informativ este un anime grozav şi probabil într-o după-amiază îl razi pe tot dacă te prinde. Este, sincer, una din cele mai mişto poveşti de perseverenţă, ambiţie şi prietenie pe care le-am văzut în ultima perioadă.

Blue Period este disponibil acum pe Netflix.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.