Ascultă acest articol


New Tales este acel proiect secundar menit să țină fanii ocupați în timpul de așteptare până la adevăratul festin.”

Gen: Aventură

Lansare: 21 octombrie 2022

Studio: Gearbox Software

Distribuitor: 2K Games

Platforme: Nintendo Switch, PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox One X | S și Microsoft Windows PC

Clasificare: 18+

Sinopsis:

Decide soarta personajelor Anu, Octavio și Fran in noi capitole pentru Tales From the Borderlands!

Recenzie:

Uneori ai nevoie de un joc care să-ți ceară efort minim în schimbul unei distracții ușor de digerat, ca un serial scurt interactiv. New Tales From the Borderlands intervine să scarpine această nevoie.

Mă bucur când și altcineva abordează stilul aventurilor de la Telltale – este un format reușit, care te ține interesat de la un episod la altul, rejucabil și mai ales digerabil în sensul că ești satisfăcut dacă-i acorzi o săptămână și te joci un episod în fiecare seară după programul de lucru care nu îți permite ceva mai solicitant ca abilități, dar care să te întrețină din punct de vedere narativ.

Gearbox a mai simplificat semnificativ rețeta, devenind un joc poate mult prea comod. După cele cinci episoade nu am simțit curiozitatea de a relua cândva povestea cu alte alegeri în momentele de cumpănă. Gameplay-ul constă în puzzle-uri ce curg de la sine, quick time events iertătoare, mini games opționale și loot prin care deblochezi skin-uri. Proporția mare de cutscene-uri reduce din interacțiune și ai practic un serial de aproximativ 8 ore personalizabil.

Existența lui New Tales îmi amintește de filmul Borderlands regizat de Eli Roth de care tot uit. Despre adaptarea cinematografică încă știm foarte puține dar cu Jack Black, Cate Blanchett, Kevin Hart, Jamie Lee Curtis și chiar și al nostru Florian Munteanu în distribuție, sunt șanse mari să iasă un film distractiv. Până la film și la un eventual Borderlands 4, New Tales este acel proiect secundar menit să țină fanii ocupați în timpul de așteptare până la adevăratul festin, și care eventual să facă cunoscut universul Borderlands și non-jucătorilor sau gamerilor neinteresați de genul FPS.

Cele trei personaje cu care joci reușesc să fie deopotrivă unice și enervante. Abu este cumva un amestec de arhetipuri ale personajelor de jocuri point and click adventure. Un om de știință anxios care este suficient de naiv să creadă că poate schimba lumea cu un dispozitiv împotriva violenței. Octavio este fratele ei adoptat cu prea multă încredere în el și fără vreun talent evident. Fran deține o afacere eșuată de iaurt înghețat și are probleme cu furia și cumva e cea pe care o înțelegi cel mai ușor. Toți trei ajung împreună în urma unui atac al companiei de armament Tediore asupra orașului lor natal, atac orientat spre găsirea uneia dintre faimoasele cripte cu comori. Cei trei încearcă să pună pe picioare o nouă afacere cu arma non-armă a lui Abu, și eventual să scape de invazie.

Dintre aceste personaje cel mai mult mi-a plăcut de… L0U13, robotul asasin cu care nu joci dar care îți este alături aproape pe tot parcursul aventurii. Remarcile sale bazate pe logica robotică sunt adevărata comoară a firului narativ, plus că este responsabil cu ținerea scorului de echipă de la un episod la altul, dând un rating între 1 și 10 skateboard-uri. Singurul personaj care m-a făcut de altfel să râd.

Jucătorii de Borderlands sunt obișnuiți cu umorul stupid al personajelor, însă imposibilitatea de a trage în ele poate deveni frustrantă. După câteva episoade am simțit că se bat prea mult câmpii prin comportamentul idiotic al protagoniștilor. În ciuda potențialului scenariului și a situațiilor limită prin care treci, pe la episodul 4 am constatat că de fapt nu am ajuns foarte departe cu ehipa de tonți. E drept că acesta este și hazul, însă depinde și cum ajungi acolo ca să-ți convină treaba asta. Mai multă provocare sau interacțiune ar fi facilitat niște glume mai reușite.

Apreciez oricând opțiunile de accesibilitate care încurajează relaxarea. În New Tales ai inclusiv opțiunea ca butoanele apăsate la evenimentele QTE să nu conteze deloc. Cu atât mai mult în acest sens mi-ar fi plăcut să manevrez mult mai des acțiunea. Sunt cutscene-uri cu mare potențial de QTE provocator sau distractiv, însă fix atunci, parcă ca să-ți facă în ciudă, serialul rulează de la sine.

Nici pasajele în care te deplasezi cu unul din personaje pentru a căuta indicii prin încăpere nu sunt tocmai dese. Nu mă deranjează așa tare puzzle-urile extrem de ușoare atâta timp cât ar merita mai mult să explorez mediul înconjurător. Tot ce poți face cu banii găsiți prin seife, asemenea celor din seria FPS, este să-ți personalizezi vestimentația și accesoriile personajelor.

Mini game-urile sunt opționale și doar variază puțin acțiunea. De exemplu cu Abu ești nevoită uneori să folosești metoda științifcă a lovitului cu palma în dispozitiv ca să-l pornești. Octavio hack-uiește ocazional electronice și mini-game-ul său este haios, chiar dacă nu presupune prea mult efort peste apăsarea la timp sau repetitivă a unor taste.

Mini game-ul cel palpitant este parodia de Mortal Kombat, cu glume pe seama colecționarilor de figurine. Te vei întâlni cu câte cineva care te provoacă la un duel de Vaultlanders, niște figurine pe care le găsești ascunse prin episoade iar pe altele le câștigi în duel. Lupta este tot o serie de apăsări de taste în stil QTE însă cel puțin rezultatul este satisfăcător și ai o selecție destul de diversificată de figurine în colecție, fiecare cu lovitura sa unică de final.

La departamenul tehnic nu am reproșuri de făcut. Grafica stil comic books arată impecabil și jocul este suficient de bine optimizat pentru PC-uri modeste. Ce mi s-a părut ciudat, mai ales pentru un joc care pretinde că narațiunea i se schimbă în funcție de alegerile tale, este că nu dispune de Cloud Save prin Steam. Iar o dată nu a ținut minte că am terminat episodul 2 (îmi dăduse și tabela de scor) și în loc să încep la următorul boot episodul 3, checkpoint-ul era la ultima secvență interactivă din ep.2.

În spiritul relaxării totale, alegerile pe care le ai de făcut în timpul narațiunii nu prea schimbă rezultatul poveștii mai deloc, ci eventual mai variază abordarea acțiunii (stealth sau atac frontal de pildă). Repet, chiar dacă nu prea gust umorul stupid inspirat uneori de meme-uri, măcar dacă oferea opțiuni de gameplay non-relaxante, mai provocatoare. Și să fi fost mult mai interactiv. Am simțit că prin unele scene de acțiune captivante asupra cărora nu puteam avea inițiativă echipa producătoare își bătea joc de mine. Ba chiar există o scenă cu QTE palpitantă care se întâmplă off-screen. Cumva înțeleg care ar fi poanta, dar nu e amuzant să nu vezi ceea ce descrie alt personaj, atâta timp cât lupta scena ar fi avut potențialul să fie cea mai satisfăcătoare luptă din joc. Bănuiesc un puseu de lene în departamentul de animație.

Întregul joc este o parodie

Întregul joc este o parodie, mai lejeră decât ar trebui, cu iz de proiect secundar menit să umple un gol între proiectele mai mari, eventual și să confere o mică sursă de finanțare pentru acele proiecte în care se pune suflet.

Păcatul cel mai mare al lui New Tales From the Borderlands este implicarea prea redusă a jucătorului la banii solicitați în schimb. Folosind sistemul lui L0U13, acord un rating de 5 skateboard-uri din 10 posibile.

New Tales From the Borderlands este disponibil acum pe Nintendo Switch, PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox One X | S și Microsoft Windows PC.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.