“Jocul nu este doar un simplu JRPG turn based ci este mai mult ca un film în care personajele au legături puternice dar şi personalităţi unice”
Gen: JRPG
Lansare: 24 februarie
Studio: Square Enix
Distribuitor: CD Media
Platforme: Nintendo Switch
Clasificare: 10+
Sinopsis:
Un titlu nou în franciză OCTOPATH TRAVELER, a cărei prima ediție a fost lansată inițial în 2018 și s-a vândut în peste 3 milioane de exemplare în întreagă lume. Acesta ridică standardele HD-2D, fuziunea pixelilor retro și 3DCG, la un nou nivel.
Povestea are loc în Solistia, un ținut care cuprinde un continent estic și unul vestic, împărțit de mare. Este o epoca plină de viață, în care vasele mari navighează pe rutele maritime aglomerate, iar puterea aburului da naștere la noi tehnologii. Unii oameni vibrează în față starurilor pline de farmec ale scenei și industriei, în timp ce alții sunt aduși la lacrimi de război, ciumă și sărăcie. În acest tărâm îndepărtat, opt călători provenind din regiuni diferite se aventurează pentru propriile motive. Intră în pielea lor și explorează tărâmul așa cum crezi de cuviință.
Recenzie:
HD-2D-ul s-a întors şi de data asta avem o continuare a unui joc care mie mi-a plăcut foarte mult încă de când s-a lansat. De fapt a fost atât de popular că inevitabil au fost nevoiți să îl scoată şi pe alta platforme. Octopath Traveler s-a lansat în Iulie 2018 şi de atunci multe alte jocuri în acest stil HD-2D au apărut însă parcă nici unul nu avea acel ceva. Anul acesta, în 2023 am primit în sfârşit Octopath Traveler II un joc care în ciuda faptului că merge la sigur, personal pot asigura, face totul şi mai bine decât primul.
Pe urmele originalului
Povestea acestei continuări urmează de aproape pașii originalului, punând accent pe poveştile personale a opt personaje în narațiuni diferite care în mare parte sunt deconectate una de cealaltă. Ca să susţin acest argument am câteva exemple, primul fiind Temenos, un cleric arogant care trebuie să rezolve misterul unui șir de crime misterioase legate de Biserica Flăcării Sacre. Agnea Dansatoarea (nici o legătură cu Floricica) pe de altă parte, este o fată de la ţară cu o inimă de aur care pornește într-o călătorie pentru a-și dovedi abilitățile și a deveni faimoasă la fel cum a fost şi mama ei. Unele poveşti sunt mai light în timp ce altele sunt mai greu de digerat dar ca şi complet fac pentru o experienţă destul de interesantă şi fiecare are aportul ei pe parcursul jocului.
Un sistem de luptă mai bun
Lupta în Octopath Traveler, pe lângă poveste şi personaje, era punctul forte în ciuda faptului că vorbim de un sistem de luptă JRPG pe rând destul de simplu. În Octopath Traveler II mecanica de bază rămâne aceeași, strângi puncte de amplificare pentru a scade punctele de scut inamice și apoi produci atacuri puternice în timp ce inamicul este slăbit. Ca şi noutate avem noi instrumente de data aceasta care fac lupta să se simtă mult mai dinamică. Unul dintre cele mai importante este indicatorul de putere latent. Indicatorul este în general umplut prin a face daune sau a da „Break” inamicilor și oferă o abilitate puternică și unică pentru fiecare personaj. Unele personaje produc un atac în plus sau altele permit atacuri gratuite. Aceste puteri latente fac ca fiecare personaj să iasă cu adevărat în evidență față de ceilalți, chiar și atunci când combinațiile îi pot face să pară asemănători.
Joburile sunt şi ele mai flexibile. Breslele (Guilds) îţi pot permite să deblochezi mai multe licențe, până la 3, pentru personaje, asta dând pas unor combinații destul de interesante pentru party-urile formate. Joburile fură puţin din unicitatea fiecărui personaj însă sunt foarte folositoare în luptă. Cu toate acestea, fiecare personaj poate avea acces la abilități EX fie la sanctuare ascunse sau prin completarea poveștii lor.
O lume incredibilă
Stilul HD-2D este pur şi simplu fantastic. Şi deşi Team Asano, cei din spatele jocurilor precum originalul, Octopath Traveler, dar şi jocuri mai noi precum Triangle Strategy sau remake-ul Live A Live, au devenit referentul principal pentru genul ăsta de jocuri, cumva reuşesc să mai stoarcă farmec vizual din Octopath Traveler II. Solistia, locul unde se întâmplă acţiunea, este de asemenea frumos aranjat şi vizual conceput, de la păduri adânci și deșerturi tipice acestor jocuri până la stânci îngheţate. La fel de splendide sunt orașele și satele care dau viață cu adevărat jocului. Micile detalii cum ar fi umbrele norilor care schimbă lumină sau particulele de praf care atârnă în aer aporta foarte mult jocului pe partea de îmbunătățiri vizuale şi nu numai. Senzaţia retro nu se pierde în nici un moment dar experienţa cu siguranţă devine mult mai cinematografică. Jocul pierde un pic din calitate în modul portabil ceea ce era de aşteptat pentru că totul se micşorează, dar nici măcar în modul handheld nu pierde acea dinamică de film sau poveste care parcă nici măcar nu o joci, o trăieşti.
Interpretări la un nivel înalt
Pe partea de voice acting totul este la superlativ mai ales având în vedere că toate scenele și interacțiunile majore sunt acum în întregime înregistrate. Fiecare personaj este unic şi foarte potrivit, cu o interpretare cum numai japonezii reuşesc să obțină cand vine vorba de a juca aşa ceva. De asemenea, personajele sunt mai vocale în luptă acum, adesea felicitându-se reciproc pentru un atac bine plasat sau exprimându-și îngrijorarea atunci când sănătatea cuiva scade la un nivel aproape de moarte. Această interacțiune ajută la construirea în continuare a conceptului că jocul nu este doar un simplu JRPG turn based ci este mai mult ca un film în care personajele au legături puternice dar şi personalităţi unice.
Muzica este cum era de aşteptat, fantastică. Câteodată poate să îţi sune un pic a intro-ul de la Tânăr şi Neliniştit, cu note de pian care par să repete un ritm în timp ce altă dată vei da peste piese ce sună a un fel de jazz foarte chill, lounge jazz. Muzica nu este niciodată invazivă sau enervantă, ceea ce face experiența sonoră foarte bine balansată cu sistemul de luptă şi interpretarea de voce a actorilor. Dublajul din câte am înţeles este şi el foarte bun, lucru care nu l-am încerca eu însumi pentru că de obicei joc aceste jocuri cum au fost inițial concepute, în japoneză şi rareori încerc să văd varianta dublată.
Câteva vorbe pentru drumul înainte
Octopath Traveler II este clar o versiune mai bună a originalului dar niciodată nu e altfel. Pentru mulţi acest lucru o să fie o dezamăgire şi dacă primul Octopath Traveler nu ţi-a plăcut e clar că II-ul nu este pentru tine. Însă pentru noi ceilalţi, e din nou Crăciun. Este o experienţă îmbunătăţită care face tot posibilul să consolideze problemele originalului şi să extindă cât se poate de mult poveştile şi personajele care de data asta sunt noi. Face totul mai mare, mai bine şi mai mult decât originalul chiar dacă o face în mare parte la fel. Fanii acestor tipuri de jocuri nu vor fi dezamăgiţi de experienţa completă şi poate vorbesc aşa, din poziția cuiva care consideră Octopath Traveler unul din cele mai bune jocuri de pe Switch. Însă chiar şi pentru mine acest lucru s-a schimbat puţin, adăugând Octopath Traveler II ca unele dintre cele mai bune jocuri ale acestei console şi probabil unul din cele mai bune JRPG-uri HD 2D. O să fie greu să dai jos de la putere aceasta dinastie de jocuri care s-au încoronat şi au devenit cel mai înalt punct de referinţă al acestui stil.
unul din cele mai bune jocuri de pe Switch
Octopath Traveler II este disponibil din din 24 februarie pe Nintendo Switch.
