Evil Dead Rise – Recenzie

"Să spun că Evil Dead Rise a fost o dezamăgire este prea puțin."

0
1856
Ascultă acest articol


Rise din păcate nu se ridică la nivelul nici unuia din filmele francizei

Regizor: Lee Cronin

Scenariu: Lee Cronin

Gen: Groază

Lansare: 21.04.2023

Durata: 1h 37min

Studio: New Line Cinema

Clasificare: A.P.15

Distribuitor: Vertical Entertainment

Actori:

Mirabai Pease … Teresa
Richard Crouchley … Caleb
Anna-Maree Thomas … Jessica
Lily Sullivan … Beth

Sinopsis

O poveste întortocheată despre două surori despărțite a căror reuniune este întreruptă de apariția demonilor care posedă trupurile oamenilor, aruncându-le într-o luptă primitivă pentru supraviețuire în fața celei mai năprasnice versiuni a unei familii imaginabile.

Recenzie

Chiar şi fără aşteptări la ceva măreţ am vrut să văd Evil Dead Rise la cinema. Remake-ul din 2013 l-am văzut şi pe acela la cinema şi îmi aduc aminte că a fost o experienţă OK pentru un film care voia să repornească franciza însă nu a reuşit. Am experienţe numai bune cu celelalte filme în special Army Of Darkness iar serialul s-a dovedit a fi suficient de bun cât să continue franciza originală pe micul ecran într-o combinaţie de horror şi comedie destul de bine echilibrată. Rise din păcate nu se ridică la nivelul nici unuia din filmele mai sus menţionate şi mai jos o să îmi argumentez părerea de forma detaliată. Dar până acolo doar pot să spun că ştiu că or să fie oameni cărora le va place extrem de mult acest film sau le va gâdila fibră sensibilă la horror mai ceva ca piperul măcinat pentru un nas nepregătit să inhaleze norul.

Filmul, pare că se vrea a fi un reboot al francizei Evil Dead. Nu copiază nici unul din filmele anterioare şi face ceva nou, lucru care în principiu e acceptabil. Avem povestea personajului Beth (Lily Sullivan) care se duce în vizită la sora ei Ellie (Alyssa Sutherland din Vikings), mama singură a 3 copii, Bridget, Danny şi Kassie. După un cutremur cei trei copii găsesc în parcarea blocului în care locuiesc, o cameră secretă şi Danny decide să aducă în casă o carte misterioasă şi un set de discuri de vinil numerotate de la 1 la 4. În timp ce Ellie se îndreaptă cu liftul spre sala maşinilor de spălat a blocului (probabil), copii se uită pe cartea găsită iar Danny decide să asculte două viniluri. Pe cel de-al doilea vinil, preotul care înregistrat citeşte din acea carte care se numeşte Naturom Demonto sau Cartea Morţilor. Şi de la acest punct porneşte tot calvarul care va transforma următoarea probabil ora dintr-o oră jumate de film în haos total.

Pare un concept interesant şi deși în esență probabil dă bine pe foaie, filmul în schimb nu reuşeşte niciodată să îşi merite scenele. Este un reboot care în loc să îşi câştige pe forţe proprii şi de un scenariu bun scenele mai mult decât grafice prefera să se agaţe de faptul că este un film EVIL DEAD şi să ofere foarte mult spectacol cu foarte puţină substanţă. Personaje neinteresante, un plot care nu duce undeva anume şi foarte, foarte multă gratuitate necâştigată, într-un film gol de orice fel de spirit sau esență şi plictisitor.

Când nu este plictisitor este într-adevăr violent. Mult sânge, lucru care nu m-ar deranja în mod normal, dar aici este doar de impact și nu reușește sub nicio formă să îl aibă. Celălalt lucru care m-a deranjat, violenţa gratuită, este şi ea pur şi simplu crudă. Am mai văzut filme cu oameni posedați, există un build-up, aici pur şi simplu se întâmplă posesia şi devine extrem de violentă fără nici un motiv, fără nici o noimă. Există o explicație în film, undeva mai încolo ca fiind vorba de demoni, că asta fac ei… creează haos. Dar este un haos fără cap și fără coadă, din nou, ceva care să dea bine pe ecran. Este exact ca o maşină recent vopsită fără motor şi fără transmisie, complet nefolositoare.

Nu este vina actorilor, care fac tot posibilul cu materialul cu care lucrează şi cu indicațiile regizorului. Este filmul în sine care pare să fie tras de păr cu scene în care se privesc unii pe alții în groază, se atacă şi îşi dau din când în când un fel de Time-Out. Singura problemă pe care am avut-o legată de actori a fost băiatul Danny, interpretat de Morgan Davies, care este trans. Nu este menționat acest lucru un film și este considerat băiat, însă e clar vizibil o fată cel puțin la faţă. Dar repet, asta a fost ceva ce mi-a distras atenția mie poate restul nu o să vadă același lucru. Problema este filmul în sine. Câteva cadre interesante sau creative precum scenele când personajele din apartament se uită pe vizorul uşii în hol şi un omagiu adus scenei cu liftul din The Shining a lui Kubric nu fac un film automat bun. Lee Cronin în poziţia de scenarist şi regizor al filmului a făcut cel mai lipsit de farmec proiect din cariera sa, foarte scurtă de altfel, conform IMDb.

tras de păr

Cealaltă problemă, mare, pe care am avut-o, este zgomotul. Este incredibil de zgomotos. Poate în doze mici zgomotul are un efect psihologic conform multor sperieturi din alte filme care vin acompaniate de sunete stridente sau chiar secvenţele cu titlul din The Conjuring, când un zgomot infernal care se vrea a fi muzica ne aduce la cunoştinţă că ne uităm la ceva de groază numit „The Conjuring”. Dar în dozele mari in care se aud ţipete, urlete şi tot felul de alte sunete devine doar iritant. Înţeleg cum un film bun poate să îţi stimuleze mai multe simţuri, în special cele de groază când eşti cu robinetul de adrenalină uşor deschis, uşor speriat şi anticipând următoarea sperietură, următorul demon sau fantomă pe ecran. Dar Evil Dead Rise face abuz de sunet şi rămânem cu o experienţă asurzitoare, iar mai rău decât atât una dezamăgitoare. Doar pentru că eşti zgomotos şi violent nu înseamnă că ești şi un film bun. Este o scenă în The Simpsons în care Bart are o tigaie în cap, o lingură metalică şi o altă tigaie în mână şi merge prin casă lovind tigaia strigând „I am so great, I am so great, everybody loves me, I am so great”. Dacă ceva poate descrie acest film în șaisprezece secunde este fix acea scenă.

Am intrat la film, cum am zis la început, fără prea multe aşteptări şi am ieşit complet dezamăgit. Şi îţi dai seama că filmul nu distrează ci doar ţine pe loc o sală întreagă ostatică cu atenţia fixată timp de o oră şi jumătate, care se simte ca două ore şi puţin, fără să scoată prea multe sunete. Un film de groază la cinema trebuie să sperie, să auzi spectatorii din sală cum râd incomod sau se mișcă în scaune. Să auzi bombardierii cum se laudă vitejeşte deşi în spatele cefei duble simt fiori. Să spun că Evil Dead Rise a fost o dezamăgire este prea puțin. Am ieşit din sală obosit. Am ajuns acasă epuizat psihic şi fizic de un film care m-a lăsat mai rece decât grămadă de mortăciuni care s-au strâns până la sfârşitul filmului. Tot ce pot să sper este că de acum încolo nu trebuie să mai văd vreodată Evil Dead Rise nicăieri şi să nu fiu nevoit să îl arăt vreodată cuiva. Nici măcar nu este un exercițiu de cum să nu faci filme proaste. Este pur şi simplu sec. Zero esenţă, zero substanță, o sută două zeci la sută artificii degeaba.

Evil Dead Rise / “Cartea Morților: Posesie Demonică” este distribuit de Vertical Entertainment începând cu 21 aprilie în cinematografele din toată țara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.