Cu ”The Creator”, regizorul britanic Gareth Edwards reușește, în sfârșit, să realizeze spectaculosul SF pe care a fost întotdeauna destinat să îl abordeze.
Regizor: Gareth Edwards
Scenariu: Gareth Edwards, Chris Weitz
Gen: Acțiune, Thriller, Sci-Fi
Lansare: 29.09.2023
Durata: 2h 13m
Studio: 20th Century Studios, New Regency Productions
Clasificare: IM-18 – Interzis Minorilor
Distribuitor: Forum Film
Actori:
John David Washington … Joshua
Gemma Chan … Maya
Ken Watanabe … Harun
Allison Janney … Colonel Howell
Sinopsis:
În mijlocul unui viitor război între rasa umană și forțele inteligenței artificiale, Joshua (Washington), un fost agent al forțelor speciale, îndurerat de dispariția soției sale (Chan), este recrutat pentru a-l vâna și ucide pe Creator, arhitectul evaziv al inteligenței artificiale avansate care a dezvoltat o armă misterioasă cu puterea de a pune capăt războiului… și omenirii însăși. Joshua și echipa sa de agenți de elită călătoresc dincolo de liniile inamice, în inima întunecată a teritoriului ocupat de AI… doar pentru a descoperi că arma care va pune capăt lumii și pe care a fost instruit să o distrugă este o AI sub forma unui copil mic.
Salutare cinefili! O mică introducere
Salutare! Sunt puțin entuziasmat de a scrie această recenzie, având în vedere subiectul extrem de delicat pe care-l tratează, Inteligența Artificială, dar mai ales faptul că omul, prn natura sa, este o specie AUTODISTRUCTIVĂ. De fapt, mesajul simplu al acestui film exact ăsta este. Și mai este ceva. Tot specia umană, prin construcția ei, de ceea ce îi este frică, literlamente distruge, în cazul filmului ceva superior ei.
Cu mult timp înainte ca prietenul nostru Billy Gates să fure ceea ce avea să devină cel mai popular sistem de operare, și știm toți despre ce este vorba, a exista o echipă de oameni, geniali, care puneau bazele a ceea ce știm astăzi ca fiind IA. Nu cred că este nevoie să intrăm în definiții tehnice a ceea ce reprezintă, de fapt, acest concept.
Dar, trebuie spus că totul a plecat în urmă cu 73 de ani, când introducerea inteligenței artificiale în anii ’50 a fost în mare măsură paralelă cu începuturile erei atomice. Deși evoluțiile lor au fost diferite, ambele tehnologii sunt considerate ca reprezentând o amenințare existențială pentru umanitate.
Există un întreg timeline al dezvoltării conceptului, dar totul avea să pornască de la un singur nume, Alan Turing, care a publicat lucrarea “Computing Machinery and Intelligence” (Mașini de calcul și inteligență) în 1950, introducând testul Turing și deschizând calea spre ceea ce avea să fie cunoscut sub numele de inteligență artificială.
Ulterior, nume precum Marvin Minsky and Dean Edmonds, Arthur Samuel, John McCarthy, Nathaniel Rochester, Claude Shannon, Frank Rosenblatt, Daniel Bobrow, Edward Feigenbaum, Bruce G. Buchanan, Joshua Lederberg , Carl Djerassi, Joseph Weizenbaum, Terry Winograd, Arthur Bryson and Yu-Chi Ho, Seymour Papert, James Lighthill, Danny Hillis, Judea Pearl, Peter Brown, Yann LeCun, Yoshua Bengio, Patrick Haffner, Sepp Hochreiter, Jürgen Schmidhuber, Fei-Fei Li, Rajat Raina, Anand Madhavan, Andrew Ng, Jürgen Schmidhuber, Dan Claudiu Cireșan, Ueli Meier, Jonathan Masci, Geoffrey Hinton, Ilya Sutskever, Alex Krizhevsky, Ian Goodfellow, Diederik , Max Welling, plus alte instituții de cercetare, între anii 1951 și 2023 au dezvoltate concepte, teorii, lucrări și după 2016, aplicabilități ale IA.
Dacă ne uităm doar la această listă de nume, și am putea spune că este impresionant. Dar, paradoxul este că IA nu a apărut singură, ca o galaxie, printr-un mare BANG!, ci a fost dezvoltată de mintea umană, sfredelitoare, genială și extrem de creativă. Acum, dacă am fi răutăcioși, am putea pune o singură întrebare acestor minți geniale: De ce?
Răspunsul, pentru cel care ar vrea să afle cu adevărat, stă în toate aceste teorii, lucrări și dezvoltări tehnologice. Dar, revin, omul de ceea ce îi este frică vrea să scape!
The Creator – Recenzie
Acum, revenind la pelicula văzută de curând, ”The Cretor”, premisa acesteia este exact cele descrise mai sus, dar cu un buget cu mult sub capodopera lui Villeneuve (Dune Part One), și cu mult sub alte producții SF din ultimii ani.
Ceea ce propune filmul lui Gareth Edwards, care este regizor, producător și senarist, alături de Chris Weitz, este o oglindă a cât de distructivă este specia umană.
Pelicula este impresionantă din punct de vedere vizual, care privește cu simpatie inteligența artificială, și da, putem spune că este este un triumf în ceea ce privește construcția lumii.
Cu ”The Creator”, regizorul britanic Gareth Edwards reușește, în sfârșit, să realizeze spectaculosul SF pe care a fost întotdeauna destinat să îl abordeze. Iar cu această confruntare ambițioasă, bazată pe idei, care răstoarnă așteptările, om contra mașină, a co-scris și regizat unul dintre cele mai bune filme originale de science-fiction din ultimii ani.
Cuvântul “original” poate fi un pic înșelător când vine vorba de science-fiction. La modul cel mai simplu, se referă la orice film care nu face parte dintr-o franciză existentă sau nu este extras dintr-o proprietate intelectuală recunoscută, fie că este vorba de o carte, un joc video sau un serial de televiziune.
Dar, foarte ocazional, cuvântul este pe deplin meritat, de către un film atât de distinctiv în ceea ce privește construcția lumii, estetica și abordarea neașteptată a unor teme uzitate, încât devine un exemplu definitiv al genului. Filme precum District 9 al lui Neill Blomkamp (care împarte un element de circuit de bază cu acest film) sau capodopera distopică Children of Men a lui Alfonso Cuarón: ambele au devenit repere după care a fost judecat science fiction-ul ulterior.
”The Creator” nu este chiar în aceeași ligă, dar, cu toate astea, este destul de aproape. Fundalul imersiv și elaborat în detalii are propria sa paletă vizuală și conceptuală unică, iar povestea aparent familiară ne tachinează și ne răsucește percepțiile, determinând publicul să pună la îndoială presupunerile și alianțele. Este o realizare cinematografică excepțională și impresionantă.
Este un original într-o industrie care produce prea puține astfel de produse. Nu-l voi compara (prea mult!!) cu alte filme, dar, mai mult ca sigur, va fi comparat, spre exemplu, cu “Blade Runner”, în sensul că are un aspect spectaculos, mai aproape de arhitectura brutalismului decât de art deco din “Blade Runner”, și majoritatea personajelor sale sunt non-umane, antrenate să funcționeze mai bine decât noi.
În rolul central se află John David Washington, un actor care s-a străduit până acum să găsească un echilibru între o reținere excesiv de reținută (Tenet, Amsterdam) și un exces de strigăte extravagante (Malcolm & Marie). Oricum ar fi fost, a existat un grad de artificialitate, urma vizibilă a deciziilor actoricești care au stat la baza fiecărui spectacol.
Aici, în schimb, se simte ca și cum Washington a dispărut complet în personaj. El este pe deplin convingător în rolul unui om ambiguu și înșelător, care este și nu este ceea ce pare inițial.
Washington îl interpretează pe Joshua, care este despărțit de soția sa (Chan) în primele scene și se alătură unui război împotriva roboților cu inteligență artificială care au înflorit în ceea ce, în 2070, se numește Noua Asie.
Este amuzant să o vezi pe Allison Janney în rolul unui colonel dur, nu foarte diferit de generalul George Patton, și să îl vezi pe Washington cum se înduplecă în fața ei, în timp ce plănuiește în secret să afle ce s-a întâmplat cu soția sa.
În această misiune, el este ajutat de o fată robot pe care o numește Alphie, un rol-cheie în “The Creator”, care este interpretat de o actriță debutantă uimitor de expresivă pe nume Madeleine Yuna Voyles.
“The Creator” plonjează în paranoia pe care mulți dintre noi o simt în legătură cu inteligența artificială: Ne poate lua locurile de muncă? Vom fi capabili să facem diferența între roboți și oameni?
Filmul sporește aceste temeri amintindu-ne că este, de asemenea, nechibzuit să avem încredere în semenii noștri.
La începutul filmului “The Creator”, un buletin de știri indică faptul că AI a ucis un milion de locuitori din Los Angeles cu o armă nucleară, dar, mai târziu, ni se spune că viețile au fost pierdute din cauza unei erori umane. Pe cine putem crede, dacă am putea crede pe cineva?
La cinci ani de la atacul fatidic, Joshua este abordat de forțele americane pentru a ajuta la o misiune care va pune capăt tuturor misiunilor: să elimine o super-armă AI nou creată, capabilă să distrugă prima linie de atac a Americii: Nomad.
Dar el se vede pus la încercare în moduri pe care nu le-ar fi putut anticipa atunci când descoperă că arma este de fapt un copil, poreclit Alphie (Madeleine Yuna Voyles).
În timp ce entitățile de inteligență artificială ale Nirmata, de la roboți la androizi umanoizi bioingineri, coexistă în mod pașnic cu oamenii din Noua Asie, SUA au declarat război tuturor formelor de inteligență artificială, cu nuanțe ale sistemului de caste om-robot din Blade Runner, dus la extreme distructive.
“The Creator” este un film captivant, cu o cursă contra cronometru, una după alta, dar motivul pentru care ajunge să fie emoționant este că putem crede în cel puțin două personaje: Joshua și Alphie.
Washington a părut uneori distant, sau poate că a ales doar o mulțime de roluri stoice, precum cel din “Tenet”, dar interpretarea sa aici este sinceră și dureroasă. Credem că a trecut prin multe și că nimeni altcineva în afară de copilul de aur interpretat de Voyles nu ar putea ajunge la el.
Ambele personaje sunt cruciale pentru finalul satisfăcător și poate că tocmai pentru că ne plac atât de mult, cele trei sau patru scene de dinaintea finalului nu funcționează.
Deznodământul are o calitate eronată, cu câteva finaluri false pe care Edwards le dezlănțuie chiar în momentul în care avem nevoie să se gândească la cei doi protagoniști.
Pentru că este plasat aproape 50 de ani în viitor, în “The Creator” s-au întâmplat multe cu inteligența artificială. O certitudine, mai degrabă decât o preocupare, AI și-a pus amprenta cu forța asupra tuturor și a tot ceea ce vedem în film, dar sugerează cu viclenie că aceeași nevoie de bază se aplică indiferent dacă suntem oameni sau altceva: Doar să ne conectăm.
Coloana sonoră, care mi-a rămas încă în minte, este excelentă, deși aparent nu are legătură cu perioada în care se desfășoară acțiunea, dar este acolo și îți intră în creier ca un șurub sfredelitor.
Din punct de vedere al efectelor, având în vedere bugetul peliculei de aproximativ 80 de milioane de dolari, (dacă e să facem comparație cu bugetele pentru celelalte pelicule regizate de Edwards, Godzilla sau Star Wars: Rogue One, ne-am minuna).
Într-un interviu acordat pentru ”The Hollywood Repoter”, Gareth Edwards spunea:
”Am început să scriu acest scenariu în 2018, iar inteligența artificială era un vis îndepărtat, ca și mașinile zburătoare și alte lucruri. Așa că, da, este în totalitate o metaforă sau o alegorie pentru oamenii care sunt diferiți de noi.
Aceasta a fost intenția. Dar lucrurile s-au schimbat foarte repede și există întrebări filosofice super fascinante care apar atunci când ai de-a face cu IA. Așa că am încercat să nu ne ferim de ele în film.
Iar acum, în 2023, este foarte, foarte oportun în acest sens. Este amuzant, pentru că am filmat scene în Bangkok cu oameni care protestau împotriva AI cu pancarte și alte lucruri de genul acesta, iar când filmam, m-am simțit puțin jenat. M-am gândit: `Oamenii nu vor face asta cu adevărat`. Este doar o mică prostie științifico-fantastică pentru această parte a filmului”.
Ceea ce a reușit să ne ofere prin această producție este cu mult peste așteptări, și da, intră la categoria celor mai bune filme SF din 2023, cu mari șanse ca la începutul anului viitor să intre în cursa pentru un Oscar, dacă nu pentru regie, măcar pentru scenariu și efecte speciale.
Așa că, te invit în cinematografe să vezi ”The Creator / Creatorul”, distribuit în România de Forum Film şi a avut premiera în cinematografe în data de 29 septembrie 2023 în formatele IMAX, 4DX, Dolby Atmos.
