Rebel Moon – Partea 2: Cea care lasă cicatrici – O conversație cu regizorul Zack Snyder (EXCLUSIVITATE)

Pentru a pregăti terenul pentru Partea 2, puteți să ne reamintiți cum se încheie Partea 1 și de unde începe al doilea film? Prin ce diferă Partea 2 de Partea 1?

Dacă primul film unul este de pregătire, în care vedem cum se formează echipa și este prezentată o propunere de eliminare a amenințării, cel de-al doilea film este unul de război. Aflăm cu toții la finalul Părții 1 că Noble nu este mort și că eroii noștri sunt încă în foarte mare pericol, poate chiar mai mare decât cel inițial. În Partea 2, ei trebuie să își îndeplinească promisiunea de a apăra Veldt cu fiecare fărâmă de inteligență și viclenie pe care o au, protejându-și propria casă și tot ceea ce iubesc.

Pare să fie un film foarte diferit de Partea 1, atât din punct de vedere al tonului, cât și din punct de vedere spiritual.

Așa este. Eroii explorează mai mult satul și îi cunosc pe locuitorii săi, află pentru ce luptă, care sunt mizele și ce au de pierdut. Cred că aceasta este cea mai mare diferență între cele două filme: în centrul atenției este conceptul „pentru ce merită să mori”. Iar eroii noștri, care nu mai au case sau familii reale, găsesc ceva de care să se atașeze emoțional. Prin intermediul satului, ei văd împlinirea unui vis pe care îl împărtășeau cu toții, acela de a regăsi motivații ale iubirii.

În sfârșit, în acest film vom vedea și poveștile sfâșietoare ale fiecăruia dintre rebelii noștri. Unele dintre poveștile lor sunt destul de emoționante. Care a fost motivația din spatele acestor scene?

A fost incredibil de emoționant atât pentru actori, cât și pentru mine să avem această ocazie de a dezvălui motivațiile personajelor. Din punctul de vedere al acestora, a fost foarte bine că au putut să se întoarcă în trecut, să se confrunte cu traumele lor într-un mod cathartic, având oportunitatea de a se vindeca. Vindecarea și izbăvirea reprezintă o mare parte din Partea 2, adevărata inimă a filmului, dacă vreți. Scopul meu a fost să mă asigur că ajungem să cunoaștem satul și eroii într-un mod care să justifice interesul pe care îl purtăm acestora.

Cum a fost să imaginați secvențele de luptă?

Pentru mine, totul s-a învârtit în jurul stabilirii logisticii. Cum vor ataca cuirasatul? Cum vor apăra acest sat? Îndrăzneala acestor personaje de a încerca măcar să lupte este destul de incredibilă și nebunească, la fel ca și strădania de a face toate aceste acțiuni credibile. A fost distractiv pentru toți cei din această echipă să ne punem capetele la contribuție, să intrăm în mintea rebelilor și a sătenilor pentru a ne da seama cum ar putea funcționa totul. Într-un fel, ne-a oferit șansa de a deveni sătenii pentru o clipă.

Împreună cu echipa de cascadori și cu toți ceilalți implicați în proces, am făcut ceea ce facem întotdeauna: am încercat să concepem niște secvențe de luptă frumoase și poetice, care să onoreze misiunea emoțională inițială pe care ne-am propus-o. Am vrut să ne asigurăm că nu este vorba doar de luptă de dragul luptei, ci că miza emoțională nu se pierde niciodată în contextul luptelor.

S-a vorbit în Partea 1 despre câmpurile de grâu pe care le-ați cultivat special pentru aceste filme. Acum chiar avem ocazia să vedem rodul (sau grâul) muncii voastre recoltat în Partea 2. Ne puteți vorbi despre acest proces?

Am știut de la început că vom cultiva noi înșine acest grâu. Era ceva ce trebuia făcut. Aveam o oarecare experiență în cultivarea porumbului pentru Man of Steel: Eroul, deci se poate spune că știam câte ceva despre agricultură. Nu m-a speriat ideea. M-am gândit „ce mare lucru, de ce se agită toată lumea?” [Râde.] Aceasta era scara la care am gândit cu adevărat totul. Aveam nevoie de hectare peste hectare de teren. Voiam să văd lanuri de grâu până la orizont. Și nu eram siguri cât timp va dura. Diferența de o săptămână sau două în programul de producție a unui film este enormă, nu exista posibilitatea să evaluăm această situație abia atunci când se apropia momentul filmărilor.

Așadar, am început prin a angaja un consultant din California de Nord care își cultivă propriul grâu pentru bere și care ne-a sfătuit asupra tuturor aspectelor, de la momentul în care trebuie să îl plantăm, la cât timp este necesar ca să germineze și să crească. Am cultivat grâu și la mine acasă, pe care l-am putut folosi ca barometru, un indicator organic, dacă vreți. Și a funcționat foarte bine. Evoluția grâului de pe platou se potrivea aproape perfect cu ceea a grâului de la mine de acasă. Bineînțeles, asta s-a întâmplat în timpul pandemiei, așa că am copt multă pâine.

Când a sosit timpul, am petrecut zile întregi filmând secvențele în care actorii cosesc grâul, leagă snopi pe care îi adună, îi usucă, îi bat, separă grâul de neghină, macină boabele obținând făină într-o moară pe care am construit-o pe platoul de filmare, cu alte cuvinte, întregul proces. A fost important ca ei să poată face singuri acest lucru. Nu aveam de gând să găsesc dubluri de cascadorii pentru această activitate.

Este cunoscut faptul că lucrați la acest proiect de zeci de ani. Care a fost cea mai mare satisfacție pentru dvs. de-a lungul întregii experiențe?

Faptul că am avut șansa de a mă implica total în acest proiect. Ori de câte ori ai de-a face cu o experiență gigantică de construire a unei lumi, totul este doar teoretic până când începi să faci primele desene, să scrii și apoi să schițezi mitologia din spatele acestui univers. Este doar un experiment gigantic de tipul „n-ar fi grozav dacă?”, până când cineva îți oferă șansa de a-l pune în practică. Dar să ți se dea șansa de a face, în esență, patru filme diferite – versiunile PG-13 și cele extinse – este ceva fără precedent. O performanță de anduranță incredibilă. A fost un maraton cu cele două filme PG-13, în paralel cu maratoane pentru celelalte două. Dar sunt incredibil de fericit și nu aș putea fi mai mulțumit din punct de vedere artistic de această experiență.

Ca fan al mitologiei, SF-ului, fanteziei, tehnologiei, lumilor imaginate și chiar și ca simplu om, această experiență a reprezentat totul… A fost un univers incredibil de conceput, pentru că este atât de divers și de nuanțat și în care mi-a permis să o iau complet razna, într-un mod bun.

Rebel Moon