E noapte, plouă mărunt peste acoperișurile unui sat montan. Ții katana strâns, auzi pașii inamicului în întuneric și știi că urmează momentul în care totul se decide într-o fracțiune de secundă. Nu e un episod nou din Kimetsu no Yaiba, ci o secvență din Hinokami Chronicles 2, dar diferența vizuală e aproape imposibil de făcut. Asta pentru că în cazul în care ești mare fan al anime-ului, jocul vine ca o completare. Dacă nu mă crezi, uită-te la serial pe Netflix, sunt 4 sezoane, foarte bune, iar volumele manga sunt creația lui Koyoharu Gotouge, care la 36 de ani este un fenomen în domeniu.
Primul joc a fost o surpriză plăcută. The Hinokami Chronicles reușea să fie o adaptare fidelă, cu o poveste captivantă și lupte spectaculoase. Dar, pentru cei care caută profunzime în mecanici, era mai mult o fundație solidă decât o construcție completă. Avea farmecul anime-ului, dar neutral game-ul era limitat, roster-ul inegal, iar online-ul… slab.
Acum, CyberConnect2 a venit cu Hinokami Chronicles 2, un joc care păstrează tot ce era bun în primul, dar îl șlefuiește până aproape de strălucirea unei katana perfect polizate.
Atmosfera și povestea, show total
În modul story, campanie, cum vreți voi să-i spuneți, jocul e un spectacol total. Povestea, deși liniară, se desfășoară ca un maraton de episoade regizate impecabil, cu zone mai mari, posibilitatea de a explora mai mult și elemente care sparg rutina, cum ar fi lupte cu valuri de inamici. Inamicii de tip boss sunt punctul culminant: Gyutaro și Zohakuten sunt probabil cele mai intense confruntări create vreodată de CyberConnect2. Fiecare mișcare, fiecare replică, fiecare explozie de lumină și culoare pare smulsă direct din anime.
Modul „Drumul unui Vânător de Demoni” însă, dezamăgește. În loc să refaci luptele legendare împotriva boșilor în forma lor originală, primești doar o serie de confruntări cu versiuni ale acestora controlate de calculator. Frumos ca idee, slab ca execuție. Povestea principală e destul de scurtă, undeva la 8-9 ore, iar pentru cei care vor să platineze jocul, undeva la 19-20 de ore.
Mecanici și profunzime în luptă
Aici apare marea surpriză: Hinokami Chronicles 2 nu e doar un anime frumos cu butoane, ci un joc de lupte cu mecanici surprinzător de solide. Dacă primul joc era o demonstrație de stil, acesta e și o demonstrație de substanță: controlul luptei directe e mai echilibrat: distanța contează, citirea greșelilor adversarului e importantă și fiecare decizie tactică aduce satisfacție.
Gestionarea resurselor e acum o artă: jonglezi între energia pentru atacuri speciale și energia pentru atacuri puternice, iar fiecare alegere greșită te poate costa scump. Combo-urile și demonii în echipă aduc diversitate reală în stilurile de luptă, fără a anula personajele solo.
Blocarea și contraatacul sunt mai fiabile datorită schimbărilor de controale, iar atacurile grele au acum un impact mai mare.
Presiunea asupra apărării e mai constantă, forțând jucătorii să ia decizii rapide, într-un gen unde combinațiile de direcții sunt rare.
Rezultatul? Luptele au mai multă tensiune, mai multă strategie și mai puțin șansă de a câștiga doar din apăsarea repetată a unui buton sau exploatarea unui bug. În sub-genul arena fighters, asta e o victorie majoră. Și vă mai spun ceva, dacă-l jucați cu un controller și pe PS5, așa cum fac eu, folosiți des R1, de parat, vă ajută cel mai mult.
Multiplayer-ul, demonul nevăzut
Dar când intri în multiplayer, realitatea lovește. Conexiunea online e încă problematică: întârziere vizibilă, meciuri care pierd fluiditatea exact când contează. Poți anticipa perfect o greșeală a adversarului, dar dacă datele ajung târziu, totul se pierde.
Apare invincibilitate la unele atacuri speciale sau abuzuri cu blocări încărcate care oferă avantaj atât defensiv, cât și ofensiv. Comunitatea cere de ani buni corecturi, dar ritmul de reacție al dezvoltatorului e lent: lansări spectaculoase urmate de scădere rapidă a jucătorilor activi. Probabil, dacă nu se întâmplă ceva, în 2-3 luni vom vedea serverele de rețea goale. Și mă întorc la primul titlu, pe care l-am jucat pe steam, chiar în pandemie, o minunăție.
Cică 46 de personaje jucabile
Pe hârtie, da, sunt 46 de personaje. În realitate ai un nucleu solid de luptători cu stiluri unice și un cor de clone cosmetice. Cinci Tanjiro, patru Zenitsu, trei Nezuko. Într-un joc de lupte, diversitatea e combustibilul longevității, nu doar un bonus vizual. Roster-ul pierde puțin din valoare în fața promisiunii inițiale.
Hinokami Chronicles 2 e un paradox frumos. Pe partea artistică, e impecabil: anime-ul pe care îl iubești, dar interactiv. Ca mecanici, e un pas uriaș înainte față de primul joc, probabil cel mai solid arena fighter din ultimii ani. Dar online-ul, roster-ul și lipsa unui suport post-lansare dedicat comunității îi taie aripile.
Hinokami Chronicles 2 e un paradox frumos
Dacă iubești Kimetsu no Yaiba, îl vei juca și rejuca pentru poveste și atmosferă. Dacă ești jucător competitiv, vei aprecia profunzimea nouă a mecanicilor. Dar dacă speri la o experiență online stabilă și durabilă, pregătește-te de frustrări.
E o katana superb forjată, dar cu teaca crăpată: taie fin și strălucește, dar fiecare scădere de frame online îți amintește că frumusețea, singură, nu ține un joc în viață. E adevărat că pe PS5 nu simți problemele, însă pe Steam am citit că e un pic cam jale.
Demon Slayer – Kimetsu no Yaiba – The Hinokami Chronicles 2 este disponibil din 5 august 2025 pe PlayStation 4 & 5, Xbox Series X, Xbox One, PC (Steam)
- Gen: Anime, Action, Adventure
- Lansare: 05.08.2025
- Studio: CyberConnect2
- Distribuitor: Sega, SEGA of America, CD MEDIA SE
- Platforme: PlayStation 4 & 5, Xbox Series X, Xbox One, PC
- Clasificare: 16+
- Sistem de Testare: PlayStation 5
- Sinopsis: “Distruge demonii cu puterea legăturilor întărite! Lupta lui Tanjiro Kamado se va desfășura din nou…”
