Listen to this article

Știm cu toții că eu și cu Silviu avem niște gusturi mai excentrice când vine vorba de jocuri video, motiv pentru care nu surprinde pe absolut nimeni că unul din noi avea să se arunce cu trup și suflet în Mewgenics!. Mai probabil era să fiu eu acela, lucru care pare să se fi întâmplat. Dar să revenim: care sunt așteptările voastre pentru acest joc? Un joc de strategie cu pisici? Un RPG cu ceva elemente tactice? Dacă acestea au fost răspunsurile voastre, să știți că greșiți amarnic, deoarece Mewgenics! este complet altceva: este un cat-management simulator! Dar stai, Tudor, de unde și cum? Ei bine, dragi cititori, cred că era de așteptat ca acest joc să fie ceva absolut ciudat, având în vedere cine l-a creat: Edmumd McMillen și Tyler Glaiel!

Dacă numele vi se par cunoscute, atunci probabil știți deja cu ce avem de a face. Dacă nu, vă informez că Edmund McMillen este creatorul unui joc micuț numit THE BINDING OF ISAAC iar Tyler Glaiel este unul din cei doi creatori a The End of Nigh. Puteți ghici cine este celălalt? Da, este chiar Edmund McMillen! Acum că am clarificat punctul de plecare, vă informez că Mewgenics! are cam tot ce vă așteptați de la Edmund: umor negru din belșug, situații absolut bizare și, desigur, ceva simbolistică religioasă. Plus, câteva glume cu dosuri de nivelul claselor primare, pentru că unii bărbați nu reușesc să se dezvolte psihologic dincolo de acel prag.

„Buuuuuuuun. Deci, Tudor, care-i treaba? Care-i povestea, cu care începi de obicei?” Dragă cititor, spre marea mea dezamăgire, nu am cu ce poveste să încep. Recenzia aceasta nu va urma structura mea consacrată (și disprețuită de Silviu), așa că o vom lua și noi de unde putem. Așa cum am spus mai devreme, nu am cu ce poveste să încep pentru că NU EXISTĂ! Sau, cel puțin, nu există un fir narativ principal pe care să-l urmăm. Personajul controlat de către jucător, ce pare a fi un fel de overlord dintr-un joc de strategie, ajută un om de știință nebun (pentru că să fim sinceri, e un joc de-a lui Edmund McMillen, doar nu avea să fie vreun geniu neînțeles, nu?) care ne roagă să-l ajutăm cu experimentele sale. Ce experimente?…. Ok, o să ajungem și acolo în puțin timp, însă, jocul începe cum acest savant unic ne întâmpină mai ceva ca profesorul Oak din Pokemon și ne roagă să alegem 2 starter poke-….. stai un pic, nu, ne roagă să alegem două pisici din trei cu care să ne începem aventura! Foarte generos din partea lui. Ce face cu a treia? Păi, după ce te duci pe un întreg rollercoaster de emoții și te face să te simți prost pentru că nu ai ales o pisică anume din trei, o trimite direct în raiul pisicesc. Trebuie să existe consecințe pentru alegerile noastre, nu?

Bun, după această experiență unică și deloc traumatizantă pentru un copil de 11 ani gata să devină cel mai bun, cum nimeni n-a mai fost … Ok, mi s-a transmis că nu acesta este scopul… Bun, după ce am plecat cu pisicile alese, ne trezim într-o misiune de zile mari în care pisicuțele noastre înfruntă șoareci, adunături de carne fără o definiție sau formă anume, precum și PISICI PE STEROIZI IRADIAȚI CU RAZE GAMA DE LA FUKUSHIMA. Cu chiu și vai le îndrumăm spre victorie, în această aventură epică cu elemente de roguelike și, ajungem, într-un final, la căsuța noastră frumoasă și prăpădită, unde ni se prezintă adevăratul joc, anume, ÎNCRUCIȘAREA PISICILOR!

Da, ați citit bine. Cam acesta este jocul: împerecherea pisicilor în speranța găsirii unei pisici perfecte! Mecanica este destul de simplă, deoarece trebuie doar să avem destule pisici și mâncare în casă și să le lăsăm să-și facă de cap. Oricine are pisici știe bine ce înseamnă asta: bătăi, mieunat aleatoriu și foarte multă murdărie, însă, așa se fac pisoiașii! Da, fiecare împerechere are o scenă dedicată și probabil o să tot dați skip, decât dacă nu sunteți bolnavi.

Ok și cum facem mai departe? Păi, doar nu o să îți faci o armată de pisici doar cu două, nu? Decât dacă nu ai ceva probleme și nu te deranjează felinele cu probleme genetice. Nu, în fiecare zi, la ușa casei se vor prezenta (sau mai bine zis, vor fi abandonați) diferiți pisoiași, pe care putem să-i „adoptăm” (știți și voi bine că nu adoptăm noi pisicile, ne adoptă ele pe noi) sau să-i lăsăm să se descurce. Odată ce avem un număr respectabil de pisici, putem să alegem patru feline cu care să plecăm iar în aventuri de zile mari! Și nu oricum, ci în stil tactic RPG! Înainte să plecăm în aventura epică, vom putea să atribuim fiecărei feline o clasă, de la cele tipice, precum tanc, mag sau vânător, până la cele mai exotice, precum necromant. Clasele mai avansate vor fi deblocate mai târziu în joc, după câteva run-uri.

Aventura în sine seamănă puternic cu una tipică de roguelike: avem un overworld generat aleatoriu, cu căi divergente iar jucătorul va putea să aleagă unde dorește să se deplaseze. Pe drumul spre succes și glorie, jucătorul va avea atât lupte cât și random encounters, care vor fi diferite provocări ce trebuie rezolvate. Luptele au loc pe un sistem de tip grid, unde putem să mutăm pisoiașii și să atacăm inamicii. Acele encounters menționate mai devreme sunt … speciale. În ce sens? Păi nr. 1: sunt complet aleatorii și nu ai de unde să știi ce urmează. Dacă ați jucat Slay the Spire, sunt asemănătoare, în sensul că sunt situații în care jocul vă pune unde aveți de ales între câteva opțiuni. Problema e că nu aveți acces la toată echipa de pisoi pentru aceste situații, ci la o pisică. Și de cele mai multe ori, va fi fix cea mai nepotrivită pentru situație. De exemplu: vedeți 5 lei în mijlocul unui morman de seringi folosite într-o clădire abandonată. Pisica cu cea mai mică dexteritate și rezistență va fi cea scoasă la înaintare și vom putea alege dacă aceasta riscă să ia banii, suferind răni grave și contractând probabil o boală oribilă sau, să încerce să plece și să-și ia un șut de la un drogat de prin apropiere. Faine alegerile, nu?

După fiecare luptă sau random encounter terminat cu succes (lucru rar), pisoiașii vor crește în nivel și vom putea alege una din câteva recompense, de obicei abilități. Acest aspect este important, deoarece felinele care se întorc acasă la final de aventură vor începe procesul de împerechere și vor transmite următoarei generații de feline câteva din abilitățile lor!

Știți vorba aia cu „când pisica nu-i acasă”? Ei bine, aici, când cei patru muschetari cu mustăți nu-s acasă, restul felinelor își fac de cap sau încearcă să supraviețuiască cu brio unui asediu din partea unui boss. Aceștia pot fi ceva banal, ca fiica vecinei de alături, care are un pic prea multă putere și nu știe când să se oprească din a strânge în brațe pisicile, până la un Kaiju care vrea neapărat să-ți distrugă casa. Cu cât puneți mai puține întrebări, cu atât mai bine.

Așa, să revenim la încrucișare. Deși vom avea multe pisici, procesul nu are tot timpul loc, iar la început pare aleatoriu, însă, cu cât avansăm în joc apar tot felul de persoane „speciale” din cartier care ne vor ajuta cu diferite abilități. Însă, aceștia nu ne ajută din bunătatea inimii loc (sincer, există ala ceva în vreun univers gândit de Edmund McMillen?), nu, aceștia ne cer în schimb să le donăm pisici! Așa că, ciclul jocului devine foarte simplu: aduni multe feline și după care decizi pe care vrei să-i sacrifici, pardon, să-i trimiți într-un loc mai bun, la vecinii tăi absolut normali. Abilitățile oferite de vecini vor permite planificarea cu brio a încrucișărilor, deoarece ne vor permite să vedem trecutul genetic al unei feline, preferințele sale sexuale sau chiar decorarea casei cu diferite obiecte ce vor face pisicile mai puternice. Și înainte să uit, orice pisoi a plecat în aventură și s-a întors nu mai poate fi trimis înapoi, deoarece este oficial pensionar. Da și pisicile se pensionează câteodată iar aici, la pensie, ori rămâi în căsuța noastră de nebuni și faci mai multă treabă decât un Ditto la un Daycare, ori te duci într-un tărâm magic care se află fix în spatele măcelăriei! Ce să mai, un univers magic scos din mintea lui Edmund.

Aceste grozăvenii probabil că nu ar fi lăudate de jucători și de critici dacă nu ar fi însoțite de un soundtrack foarte bun și de ceva bolboroseli tipice pentru jocurile auteur-ului. Nu, serios, muzica chiar e bună, iar stilul artistic este inconfundabil. Și, ca să tot continuăm cu plusurile, pe Nintendo Switch 2 rulează impecabil.

Ca să concluzionăm: acest joc de nișă este perfect pentru toți cei care vor să încerce ceva nu diferit, ci foarte diferit, cu mult umor negru și un gameplay loop bazat pe sistemele clasice de roguelike.

Mewgenics! este creat și distribuit de Edmund McMillen și Tyler Glaiel și este dinsponibil din 8 august pe PC, PlayStation 5, Xbox Series X/S, Nintendo Switch 2.

  • Gen: Strategy, RPG, Roguelite
  • Lansare: 08.09.2026
  • Studio: Edmund McMillen și Tyler Glaiel
  • Distribuitor: Edmund McMillen și Tyler Glaiel
  • Platforme: PC, PlayStation 5, Xbox Series X/S, Nintendo Switch 2
  • Clasificare: 12+
  • Sistem de testare: Nintendo Switch 2
  • Sinopsis: Construiește armata supremă de pisici prin reproducere tactică și trimite-le în aventuri complexe, pe ture, pline de provocări. Alege abilități, colectează obiecte și manipulează genele de-a lungul generațiilor în acest joc tactic de tip roguelike, creat de autorii jocurilor The Binding of Isaac și The End is Nigh.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.