Eternal – Recenzie

"Un melanj între SF și filmele de artă"

0
460
Ascultă acest articol


Cinematografia daneză a contribuit la istoria colectivă a cinematografiei cu numeroase filme încă de la începutul secolului al XX-lea. Regizori precum Carl Theodor Dreyer și Benjamin Christensen sunt cei mai cunoscuți și unul dintre cei mai mari regizori din epoca cinematografiei mute, care au dezvoltat o narațiune puternică cu filmele lor.

În epoca modernă, regizori precum Lars von Trier, Thomas Vinterberg, Susanne Bier și Lone Scherfig au creat și au contribuit la mișcarea cinematografică avangardistă Dogme 95, care a zguduit toate ideile despre realizarea unui film. Între timp, Nicolas Winding Refn și Anders Thomas Jensen sunt, de asemenea, regizorii de care ne putem aminti, cu personajele și universurile lor cinematografice inventive, atunci când este vorba despre cinematografia daneză contemporană.

Deși vorbim de un pol cinematografic extrem de puțin luat în considerare, filmele daneze sunt de cele mai multe ori foarte originale din punct de vedere vizual și construite frumos, majoritatea având ceva de spus despre societatea daneză.

În acest context August Films ne propune o producție a anului 2023, un melanj între SF și filmele de artă, având ca temă principală relația a doi oameni. Vorbim, așadar, de povestea scrisă și regizată de Ulaa Salim, Eternal/”ETERN”, care vorbește despre „un cutremur care provoacă o fractură misterioasă pe fundul oceanului, și care accelerează schimbările climatice”. Dar, în spatele acestei catastrofe și în mijlocul ei apar Elias și Anita, și povestea lor de dragoste.

un melanj între SF și filmele de artă

La începutul filmului, un cutremur în Islanda deschide o fisură uriașă în fundul oceanului, crescând temperatura apei, destabilizând plăcile tectonice, modificând câmpul electromagnetic din jurul Pământului și permițând radiațiilor spațiale letale să ajungă la suprafață.

Pe scurt: sfârșitul lumii este brusc vizibil, și la doar câteva decenii distanță. O parte din populația planetei începe să petreacă de parcă am fi în 1999, alți oameni încearcă să găsească o soluție.

Elias (interpretat de Viktor Hjelmsø), un strălucit student danez, este obsedat de știrile din jurul fisurii, scriind lucrări despre efectele acesteia și posibilele modalități de a le evita.

El o întâlnește pe Anita (Nanna Øland Fabricius), o tânără și frumoasă cântăreață, iar cei doi se îndrăgostesc, pregătindu-se chiar să se căsătorească. Dar când Anita rămâne însărcinată, Elias primește o bursă la MIT și nu vrea ca nimic să îl distragă de la misiunea sa de a salva planeta.

Cuplul decide să avorteze, rupe relația, iar Elias se mută în Statele Unite, iar ani mai târziu, Elias (interpretat acum de Simon Sears) este un căpitan experimentat pe un submarin științific, conducând încercarea omenirii de a astupa fisura. Dar, de fiecare dată când se apropie de gaura din fundul oceanului, încep să aibă loc fenomene ciudate.

Unul dintre acestea este că Elias are, în mod inexplicabil, flash-uri ale vieții alternative pe care ar fi dus-o dacă ar fi rămas cu Anita și și-ar fi întemeiat o familie. Confruntat cu sacrificiile pe care le-a făcut, fisura pare să-i permită să aleagă. Fie va trebui să se sacrifice și mai mult, fie alege o altă viață, alături de Anita. Toată această construcție ne aduce aminte de „Interstellar”, în regia lui Christopher Nolan, sau chiar și de „Mission to Mars”.

Dar totul se oprește aici. Din păcate, filmul lui Ulaa Salim nu reușește să echilibreze firul ecologic și cel amoros, nici să pună în evidență mizele vreuneia dintre ele, iar de la mijlocul filmului totul devine aproape haotic, deși începutul este romantic și dureros, iar finalul este satisfăcător și emoționant.

Cu toții avem un „ce-ar fi fost dacă” persistent, doar că rareori avem ocazia să îl punem în practică.

Deși filmul a câștigat Premiul pentru tineret la festivalul de la Neuchâtel din acest an, și juriul nu l-a considerat banal, plictisitor sau prea sentimental, pelicula nu reușește să rămână consistentă până la final.

Deși a adus în prim plan problemele de mediu, și vorbim despre un film care arată urgența de a acționa, implicând sacrificii sfâșietoare, povestea lui Ulaa Salim pică examenul, și nu duce totul până la capăt.

În cele din urmă, filmul SF romantic al regizorului danez Ulaa Salim este insuficient de puternic, și nu își îndeplinește ambițiile de talia temelor abordate în alte pelicule asemănătoare, precum cea a lui Christopher Nolan, spre exemplu.

Dar, cu toate aceste mici handicapuri, nu este un film de evitat, și care merită văzut. Așa că, te invit să mergi în cinematograf și să-ți faci o părere personală asupra temelor propuse de regizor.

Eternal/”ETERN” va fi lansat pe 29 noiembrie în cinema și este distribuit în România de August Film.

  • Regizor: Ulaa Salim
  • Scenariu: Ulaa Salim
  • Gen: Dramă, SciFi
  • Lansare: 15.11.2024
  • Durata: 1 oră 43 minute
  • Studio: Den Vestdanske FilmpuljeHyæne FilmIcelandic Film Center
  • Clasificare: AP-12 – Acordul Părinţilor 12
  • Distribuitor: August Film
  • Actori: Simon Sears … Elias
    Nanna Øland Fabricius … Anita
    Viktor Hjelmsø … Unge Elias
    Oscar Langer … Lucas
    Magnus Krepper … David
    Halldóra Geirharðsdóttir … Maria
    Iselin Shumba Skjævesland … Laura
  • Sinopsis: “Tânărul cercetător, Elias (Simon Sears), se îndrăgostește de cântăreața aspirantă, Anita (Nanna Oland Fabricius). Când se ivește oportunitatea de a se alătura unei misiuni de a cerceta un fenomen straniu care ar putea provoca sfârșitul lumii, el alege să își urmeze ambițiile de carieră în detrimentul relației. Peste ani, în timpul misiunii speciale, Elias este copleșit de o viziune a cum ar fi arătat viața lui dacă ar fi ales diferit.” – August Film

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.