Sensibilă și surprinzător de vulnerabilă, Cendana Trifan vorbește despre unul dintre cele mai intense roluri ale sale de pe marele ecran: Vera din „Sorella din clausura”, în regia Ivanei Mladenović.
Un personaj liber, incomod și profund uman, Vera devine un spațiu de confruntare între fragilitate și forță interioară. În acest interviu, actrița mărturisește temerile, descoperirile și momentele de nesiguranță care au însoțit-o pe parcursul filmărilor. Dincolo de tehnică, întâlnirea cu Vera a fost, pentru ea, o experiență personală și transformatoare. Un interviu despre curaj, iubire și despre ce înseamnă să dai viață unui personaj care refuză să fie încadrat în tipare. „Sorella din clausura” intră în cinematografe din 6 martie.
-
Care a fost primul tău gând când ai citit scenariul și ai descoperit-o pe Vera?
Că niciodată nu o să mă pot apropia, măcar, de un caracter atât de complex, de liber, de colorat.
- Cum ai început procesul de construire a personajului – din interior (emoție) sau din exterior (gest, voce, ritm)?
Din interior… și sunt convinsă că, pentru Ivana Mladenović, care m-a ghidat la fiecare pas, nu a fost un lucru ușor.
- Ce crezi că definește esența Verei dincolo de acțiunile ei?
Cu siguranță, iubirea față de tot ce o înconjoară!
- Ai avut un punct personal de conectare cu acest rol?
Am avut mai multe… și mă debusolau destul de tare… până când am avut capacitatea să accept asta… pentru că eu, spre deosebire de ea, sunt un om care, deși pare liber, mă cenzurez destul de mult… poate din teama de a nu provoca neplăceri, nu știu… Deși să îți oferi tot timpul șansa de a fi tu însuți este cel mai mare cadou pe care ți-l poți face și o dovadă de respect, cred, pentru cei din jurul tău.
- Cum ai lucrat la vulnerabilitatea personajului fără să o transformi în slăbiciune?
Nu știu… nici nu cred că ne-am gândit la asta… Am căutat tot timpul adevărul Verei… adevărul ei, prin mine…
- Ce ai descoperit despre ea pe parcursul filmărilor, ceva ce nu era evident la prima lectură?
Complexitatea umană… Foarte mult am tratat-o pe Vera ca pe un personaj căruia trebuie să îi dau viață. La filmări, încă din prima zi, lucrurile s-au schimbat… Prima mea zi de filmare a fost chiar în casa ei.
- Cum ai construit relația Verei cu spațiul în care trăiește – este un refugiu sau o constrângere?
Vera este femeia care are capacitatea să facă din orice spațiu un loc al ei. Personalitatea ei atât de puternică reușește să se impregneze în orice spațiu în care intră.
- Cum ai lucrat cu regizoarea Ivana Mladenovic pentru a nuanța parcursul emoțional al personajului?
Extrem de complex… A fost, pentru Ivana, o muncă titanică, cred… iar pentru mine, o nesiguranță, uneori plăcută, alteori sfâșietoare.
- Crezi că filmul vorbește despre condiția femeii într-un context specific sau despre o realitate universală?
Filmul vorbește despre FEMEIE. Punct.
- Dacă Vera ar fi o melodie, care ar fi ea?
Refrenul ăsta de la Trentemǿller mi-a venit în minte când am citit mesajul… Deci cred ca asta e melodia:
https://music.youtube.com/watch?v=mFULZKriMsI
Sorella di Clausura se bazează pe evenimente reale din viața regizoarei Ivana Mladenović și este dedicat Ancăi Pop care i-a arătat Ivanei un manuscris neobișnuit, pe care încerca să-l publice.
Sorella di Clausura este cel de-al treilea lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenović și este o parodie empatică a melodramelor romantice, cu un umor tăios și inteligent.
După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie.
