Viorica Capdefier, membră a Academiei europene de film – EFA, Asociația internațională a directorilor de casting – ICDN și a Uniunii cineaștilor din România, a fost directoarea de casting a filmului ANUL NOU CARE N-A FOST, lungmetrajul de debut al regizorului Bogdan Mureșanu, care va avea premiera în 24 septembrie.
Cu o experiență în industria cinematografică de peste 40 de ani, Viorica se ocupă exclusiv de casting pentru filme și alte proiecte din 2004, contribuind la selectarea distribuției pentru numeroase titluri, printre care amintim: „Aferim”, „Inimi cicatrizate”, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (r. Radu Jude), „Alice T” (r. Radu Muntean”), „Imaculat” (r. George Chiper, Monica Stan), „Toni Erdmann” (r. Maren Ade), „Warboy” (r. Marian Crișan). A susținut numeroase ateliere și a participat la festivaluri de film și teatru, oferind sfaturi prețioase despre casting actorilor.
Distribuția filmului ANUL NOU CARE N-A FOST, selectat în competiția Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, unde va avea avea premiera mondială pe 1 septembrie, include peste 50 de actori. Am vorbit cu Viorica despre castingul acestui film și schimbările petrecute după 89. Viorica Capdefier a realizat, de asemenea, castingul pentru „Cadoul de Crăciun” (regia Bogdan Mureșanu), cel mai premiat scurtmetraj românesc.
Din distribuția filmului ANUL NOU CARE N-A FOST fac parte: Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Emilia Dobrin, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Andrei Miercure, Luca Toma, Ioana Flora, Vlad Ionuț Popescu, Marian Râlea, Angel Popescu, Radu Gabriel, Ion Sapdaru, Gabriel Spahiu, Manuela Hărăbor, Vasile Muraru, Mircea Lăcătuș, Ada Galeș, Elvira Deatcu, Floriela Grapini, Ilinca Hărnuț, Victoria Raileanu, Virgil Aioanei, Nicodim Ungureanu, Ioan Paraschiv, Sorin Cociș, Dana Voicu, Theodor Șoptelea, Alice Cora Mihalache, Doru Cătănescu, Marius Damian, Marian Adochiței, Mircea Andreescu, Lemne Mihail, Răzvan Vasilescu, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stănescu, Dana Piroiu, Florin Călbăjos, Afrodita Androne, Florentina Năstase, Nicu Rotaru, Mario Marin, Călin Topor, Cătălin Magdalinis, Claudia Amuzica, Corina Dragomir, Șerban Josanu, Valentina Iumen, Ana Teodora Radu, Denisa Iova, Florin Aioane, Ilinca Neacșu, Mihai Ștefan, Bogdan Brumă, Robert Bîclea, Răzvan Marinescu, Eduard Chimac, Elena Asofiei, Flori Priceputu, Ioana Andrei, Adrian Dumitrașcu, Marius Yasser Vacniuc, Octavian Velicu.
ANUL NOU CARE N-A FOST va intra în cinematografe pe 24 septembrie, distribuit de Forum Film.
Care au fost provocările și particularitățile castingului pentru ANUL NOU CARE N-A FOST, vs cele pentru LIBERTATE, setat în aceeași perioadă, la care ai contribuit și cât a durat?
La ambele filme castingul s-a făcut într-un timp foarte scurt. Pentru „Libertate” meritul este mai mult al Domnicăi Cîrciumaru, eu am făcut doar propuneri și am propus cateva sute, pentru că au fost în jur de 80 roluri.
Pentru ANUL NOU CARE N-A FOST am lucrat cumva mai mulți ani, deși castingul s-a făcut în două săptămâni; au fost niște probleme tehnice pe care trebuia să le înțelegem înainte de a începe castingul, cum ar fi faptul că în 1989 nu era tehnica de acum, se lucra pe Chroma Key… nu se putea înlocui doar portretul, trebuia refilmat tot, de aceea au trebuit modificări de scenariu.
Ai contribuit, la rândul tău cu povești/ detalii de atmosferă?
Da, am contribuit cu povești, cu limbaj din acele vremuri, cu glume, zicale, întâmplări etc
De asemenea, am căutat fotografii din arhiva mea personală, atât pentru portrete cât și pentru îmbrăcăminte.
Care au fost cele mai mari schimbări, pe care le-ai trăit de la viața de atunci, vs după 90 și apoi după 2000?
În primul rând a apărut meseria de director de casting care m-a prins imediat… fiindcă probabil inconștient îmi doream de multă vreme să fac asta.
Au apărut noi meserii interesante și libertatea de a călători, ni s-au deschis porțile lumii…
Care sunt principalele motive pentru care recomanzi ANUL NOU CARE N-A FOST publicului, de toate vârstele?
Este un film făcut cu inteligență, drag și pasiune, care face haz de necaz așa cum făceam noi înainte de anii 90, ca să uităm de greutăți.
Care e primul lucru pe care îl urmărești la un casting pentru un lungmetraj?
Primul element este să înțeleg viziunea regizorului asupra personajelor, să înțeleg povestea și apoi să și găsesc interpreți potriviți.
Ce te bucură și ce te emoționează la un casting?
Ca să mă bucur pe deplin trebuie sa îmi placă scenariul, să aibă personaje interesante și să lucrez cu un regizor cu care să pot fi pe aceeași lungime de undă…
Mă emoționează atunci când la final simt că am reușit să descopăr caractere speciale, talente minunate…
Ești director de casting independent de aproape 25 de ani, ce s-a schimbat în meseria ta?
Meseria aceasta nu este încă o meserie luată în serios în România, așa cum ar trebui, dar s-a schimbat, oricum, abordarea.
Suntem, însă, puțini directori de casting.
Poate că nu există tineri care să vrea să se formeze în această direcție, poate nu este destul de respectată ca meserie, poate nu este destul de bine plătită, poate se muncește prea mult, poate că nu oferă destule oportunități pentru viitor… nu știu, dar este și va rămâne o meserie frumoasă.
Care au fost cele mai dificile/ solicitante proiecte și din ce puncte de vedere?
„Aferim”, „Warboy” – cu siguranță. Dificultatea a venit odată cu căutarea de copii talentați. Având în vedere că în România nu prea avem copii actori, avem libertatea să căutăm în orice cotlon al țării… dar avem timp și fonduri pentru asta?
Cum vezi tu acum peisajul cinematografic românesc, de ce consideri că are mare nevoie filmul românesc acum?
Nu le văd optimist… Dacă mă uit la numărul proiectelor la care lucrez… chiar cred că industria cinematografică românească are mare nevoie de fonduri și de filme care să umple puținele săli de cinema.
Ce apreciezi cel mai mult, ca spectator, la un film de ficțiune?
Apreciez în primul rând un casting bun și o poveste care să mă emoționeze, pe care să o cred.
Lungmetrajul de ficțiune ANUL NOU CARE N-A FOST completează povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de selecții internaționale și 72 de premii. Câștigător al premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus, TIFF și multe altele în 2018, scurtmetrajul regizat de Bogdan Mureșanu s-a aflat pe lista de propuneri pentru nominalizările la Premiile Oscar 2020 și este cel mai premiat scurtmetraj românesc din toate timpurile.
Este 20 decembrie 1989. România fierbe, dar nimeni nu vorbește despre asta. Viața pare să continue ca de obicei, cu piese de teatru cenzurate, case demolate, proletari adunați pentru o mare demonstrație, momente artistice ale studenților care ironizează comunismul, în același timp cu spectacolele TV care se pregătesc de Anul Nou pentru glorificarea lui Ceaușescu. În disconfortul casele lor neîncălzite, oamenii încă se luptă cu problemele vechi de când lumea: diferențele de opinie dintre tată și fiu, nostalgia după un fost iubit sau ura față de mama soacră.
Dar, mai presus de toate, Securitatea veghează vigilent.
Șase personaje și povești de viață aparent paralele se întâlnesc în anumite puncte invizibile ale acestei tragicomedii, iar la explozia unei petarde toate duc la o rezoluție comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România.
După fuga unei actrițe care avea un rol important în programul patriotic de Anul Nou, o echipă TV caută soluții rapide pentru a o înlocui. O tânără actriță de la un teatru de stat vrea să scape de rolul patriotic pentru care este chemată la televiziunea publică. Fiul unui regizor TV și colegii săi, studenți, urmăriți de Securitate, plănuiesc să fugă din țară. Regizorul trebuie să aleagă între a-și salva fiul de la exmatriculare și a-și proteja colegii. O pensionară se luptă să-și păstreze amintirile înainte de demolarea casei. Un muncitor încearcă să-și protejeze familia după ce copilul a scris o scrisoare periculoasă către „Moș Gerilă”.
Cea mai neobișnuită zi.
Un puzzle tragicomic de personaje în căutare de normalitate, siguranță, libertate și sens.
