În cadrul Programelor Speciale de la Astra Film Festival este categoria de DocTalk unde avem șansa să și dezbatem subiecte interesante cu invitați special dar și să urmărim documentare pe aceeași temă.
Am ales DocTalk Era feudalismului digital pentru că tehnologia, în ziua de astăzi, are un impact important și direct în viețile noastre, fie vorba, printre altele de datele personale, comunicare, dar și conservarea literară, sau arhivarea datelor în mediul digital.
Înainte de a avea lua parte la o discuție foarte interesantă moderată de Mirela Nagâț (TVR Cultural) la care au luat parte Mihai Cernea, Ioana Avădani și Ștefan Baghiu, am urmărit documentarul Umberto Eco – Biblioteca lumii, de Davide Ferrario, în premieră națională la Astra Film Festival.
Umberto Eco – Biblioteca lumii este un documentar eseu,care combină imagini de arhivă, interviuri și reflecții personale ale lui Umberto Eco, celebrul scriitor și savant italian. Documentarul explorează atât vasta sa bibliotecă personală, o reflectare a angajamentului său profund față de literatură, filozofie și istorie, cât și, lumea sa interioară. Regizorul adoptă un stil meditativ, punând accent pe ideile și gândurile protagonistului. Astfel, documentarul devine o conversație filozofică despre viață, cărți și cunoaștere. Stilul cinematografic, atent și contemplativ, subliniază temele centrale – biblioteca, cunoașterea, ironia și viitorul – creând o experiență cinematografică ce reflectă cu fidelitate complexitatea și frumusețea minții lui Umberto Eco.
Imediat după încheierea documentarului a început discuția depre influența erei digitale în primul rând asupra culturii globale, care, bineînțeles, arhivarea și conservarea istoriei scrisă. Au fost aduse în discuție atât unul dintre cei mai populari termeni din zilele acestea – Inteligența Artificială (ChatGPT), comunicarea prin text și audio, motoarele de căutare și Google Maps, dar și rețelele de socializare.
Deși, s-a deviat puțin de la scopul discuției inițiale, mi-a făcut plăcere să aud părerile unor persoane care lucrează cu studenți, în învățământ și care au cunoștințe și păreri formate și bine conturate despre ce se întâmplă în ziua de astăzi, tehnologic vorbind.
Nu numai prezentul, dar au fost aduse în discuție și trecutul, istoria, dar și viitorul posibil influențat de tehnologie. Deși Mirela Nagâț a moderat evenimentul punând întrebări celor trei invitați și încercând să pună în balanță argumente pro și contra acestei discuții despre tehnologie, domnii Mihai Cernea și Ștefan Baghiu au fost cei mai interant de urmărit, ping-pong argumentat între cei doi validându-se prin explicații care chiar au sens și împreună, chiar dacă cu păreri contrarii, au ajuns la un consensus.
Doamna Ioana Avădani a participat și dânsa la conversații exprimându-și părerea în principiu pe tema conservării istorice a datelor și a oferit câteva argumente plauzibile, sau mai bine spus, a dat exemple despre ce se întâmplă cu fotografiile în prezent, față de trecut.
Deci un subiect foarte important cu multe ramificații, s-au acoperit subiecte precum eficientizarea, dar și daunele rețelelor de socializare asupra dezvoltării copiilor și tinerilor, dar și efectele financiare ale producătorilor acestor aplicații; s-a discutat constructiv despre capacitățile de stocare de date fie ele fizice dar și in cloud și securizarea (sau lipsa) datelor personale; influența tehnologiei și a I.A.-ului în jurnalism dar și în comunicare împreună cu efectele acestora și s-au făcut câteva scenarii fictive posibile pentru cum ar putea arăta viitorul apropiat, dar și îndepărtat, tehnologic.
A.I. sau n-A.I., aceasta este întrebarea
La un moment dat se părea că mai toată lumea privește cu scepticism tehnologia și implicarea ei în dezvoltarea și evoluția culturală, dar și influența ei de la apariția insistentă în viețile noastre, moment în care fiecare dintre invitați a încercat să-și exprime poziția personală în această situație. Domnul Ștefan Baghiu, deși a refuzat să-și exprime direct unde se află poziția sa față de subiectul implicării A.I.-ul în viața sa, a lăsat să se înțeleagă tot ce este necesar prin argumentele sale. Domnul Mihai Cernea, cu cunoștințe mai extinse în ceea ce privește rețelele de socializare a explicat părerea sa despre această situație în care sunt puși tinerii de astăzi și daunele, dar și benificiile aduse și a ridicat întrebări precum unde ne aflăm acum, ce putem face și unde s-ar putea ajunge în această situație. Adevărul e că după o discuție atât de interesantă, balansată mai mult spre negativism și scepticism în ceea ce privește tehnologia, au fost date argumente pro și contra și s-a deviat de la un subiect la altul, dar pe această temă, cea a tehnologiei. Chiar și așa, discuția putea continua mai mult de cât a durat și ar fi putut să se mențină la fel de intersantă, însă parcă, ca o concluzie, rămânem cu prea multe întrebări puse și am putea îngrămădi multe altele.
Este tehnologia benefică? Conservarea datelor în scopuri culturale în format digital este ceva fiabil? Tehnologia în învățământ și în domeniul medical ajută? Jurnalismul digital ajutat de I.A. distruge jurnalismul “analog”? Și putem continua cu întrebările… Voi ce părere aveți, dragi cititori?
