În filmul „CLASAT”, regizat de George ve Gänæaard și Horia Cucută, actrița Silva Helena Schmidt joacă rolul Alexandrei Coman, ce reprezintă o companie de asigurări asupra căreia planează suspiciunea de a fi acoperit implicarea într-un accident în care și-a pierdut viața un angajat al unei companii IT. Alexandra e cea care transmite și menține poziția oficială a companiei de asigurări în discuțiile cu jurnalistul Gabriel Vânătoru (Daniel Popa) care anchetează cazul decesului suspect al angajatului și încearcă să descopere părțile implicate în ceea ce el consideră a fi o mușamalizare a adevărului.
„CLASAT” va fi disponibil online doar în perioada 24-27 aprilie, pe site-ul clasat.ro.
Silva Helena Schmidt este o actriță de teatru, film si TV, de origine română, stabilită în București. Este la a patra colaborare cu mc² film, având un rol recurent important în omnibusul “Ţigara de după” (2015). Este cunoscută pentru rolurile din producţii importante precum “The Dancing Dogs of Dombrova”, “Libertate” şi mai ales “We Were the Lucky Ones”. S-a născut la Baia Mare – sau cum îi place ei să spună “ acolo în Maramu’ unde se agață harta-n cui “. Descoperă actoria și teatrul abia în liceu, după o copilărie și un început de adolescență tipice unui șoarece de bibliotecă cu veleități de înotătoare și tenismenă profesionistă, plus o afinitate profundă pentru sunet și poezie. Alege Clujul ca unică opțiune pentru a studia actoria. După absolvire joacă pe scene importante ale teatrului românesc colaborând cu regizori și artiști de renume, marcând două angajări în teatre de stat și alegând în cele din urmă zona freelancing-ului. Mutarea la București îi crește apetitul pentru explorarea altor forme artistice, construindu-și și o carieră de voice artist și de actriță de film. Fascinația pentru psihicul uman , dar și nașterea fetiței sale o determină să creeze – după pandemie – ateliere de explorare și recalibrare a sinelui prin tehnici din arta actorului.
Cum a fost pentru tine, întâlnirea cu proiectul „CLASAT” și personajul Alexandra Coman, directoarea de comunicare a unei companii de asigurări? Ce te-a atras cel mai mult la scenariu și cum s-a conturat acest personaj? Ce ți-a plăcut cel mai mult la acest proiect?
Între 2011 și 2014 am lucrat și în televiziune, ca voice over – sau cum le mai răspund celor care imi zic că am o voce cunoscută: Da, am fost vocea iRealității TV :). Ei bine, atunci când am citit scenariul mi-am amintit instant de una dintre știrile pe care o dădusem în acea perioadă. „Un angajat al unei corporații de software din Budapesta a avut o moarte tragică după ce a rămas blocat în camera de servere care a ars.” La puțin timp după am dat o nouă știre legată de subiect: „ancheta a concluzionat că a fost un accident tragic”. Faptul că scriptul filmului „CLASAT” pornește de la un caz asemănător este o pură coincidență, însă, recunosc că sentimentul de revoltă pe care l-am trăit atunci când naram știrea respectivă a fost, în mod bizar, realimentat dar și satisfăcut de investigația jurnalistică pe care o face Gabriel Vânătoru în povestea scrisă de George ve Gänæaard și Horia Cucută. Tot scenariul l-am simțit ca fiind generat din situații cât se poate de reale, pe care avem tendința să le sesizăm cu coada ochiului ca mai apoi să schimbăm imediat canalul. Mie nu îmi stă în caracter să schimb canalul; simt o nevoie viscerală pentru adevăr! Cred că am mai mult din datele unui jurnalist de investigație și tocmai de aceea atunci când Horia mi-a propus să joc personajul Alexandrei mi s-a părut provocator. E o femeie care reprezintă minciuna, mușamalizarea adevărului prin replici meșteșugite și servite cu un zâmbet al superiorității.
În ce măsură crezi că are personajul tău vreo mustrare de conștiință privind rolul ei de-a apăra/ reprezenta o companie asupra căreia planează suspiciunea de a fi implicată într-o ilegalitate, de a fi complice la o mușamalizare de proporții?
Ab initio – ca să folosesc un termen pe care l-ar folosi Alexandra – am ales să fie genul de personaj care la sfârșitul zilei pune liniștit capul pe pernă. Consider că, din nefericire, e plină lumea de felul acesta de oameni. Desensibilizați și fără valori. A purta mănușile care șterge dovezile și o fac implicit complice, a nu mușca mâna care o hrănește este doar o parte din fișa postului Alexandrei Coman.
Cât din personajul Alexandrei crezi că se regăsește în viața reală, în companii, în diverse meserii?
Mi se pare cel mai potrivit să fac referire tot la o experiență din perioada în care lucram la Realitatea TV, ca să-ți răspund la întrebare. Desigur, asta nu înseamnă că în mediul artistic genul ăsta de indivizi lipsesc cu desăvârșire. Genul care ascultă ordinele, și nu concep să supere mâna care îi hrănește. Eram după niște ture crunte de muncă – zile consecutive de program de știri noaptea, legate cu altele cu program de la 5 dimineața – și am citit greșit într-un material, numele unui important politician polonez care tocmai decedase. Știrea a fost difuzată așa vreo câteva ore; eu am fost temeinic admonestată verbal de către editorul șef, dar și somată la câteva zile după că mi se va face o anchetă pentru a fi trasă la răspundere. A fost redundant să discut cu editorul șef, să îi explic eroarea umană, că eram într-un burnout cauzat de programul de ture neechitabil pe care el îl aprobase, că lanțul verificării materialelor care urcă pe post nu se oprește la mine. Așa că am ajuns în acea ședintă/anchetă în fața angajatelor de la resurse umane, a editorului sef și a superioarei lui. Am ales să mă apăr, avocățește, cu argumente din codul muncii care demonstrau cât de abuzivă era toată situația. Răspunsul lor a fost unul consternat de tupeul de a mă apara. De a demonstra adevărul. Editorul șef , pe care îl observam asudând sub privirea superioarei lui – care nu a scos niciun cuvânt pe toată durata întrevederii – mi-a replicat ca notă de final: „În 15 ani presă eu nu am pomenit așa ceva; fetițo, ține minte de la mine… capul plecat , sabia nu-l taie!”
Cam așa cu viața reală.
Care e relația ta cu tehnologia și cum te ajută în meserie? Ce te îngrijorează, în privința modului în care tehnologia pe bază de AI este sau poate fi folosită?
În momentul de față este aproape egal cu zero. Nu folosesc ChatGPT-ul nici ca să imi îmbunătățesc aspectul CV-ului – cum am auzit recent la niște colegi actori- nici ca să am discuții filosofice sau pe construcție de personaj cu AI-ul. Cred că sunt ancorată într-o altfel de realitate. Deocamdată sunt în poziția de spectator și chestionez încotro se îndreaptă toată această expediție a AI-ului . Ce e în spatele cortinei ei și mai ales ce reglementări se vor stipula cu adevărat ca să nu ne trezim că AI-ul ăsta antrenat devine un aliat al tuturor lucrurilor deja corupte în lumea asta.
Trei motive personale pentru care recomanzi vizionarea filmului CLASAT?
- e un thriller care trece granița dintre ficțiune și real
- the truth is out there
- e creat cu multă pasiune de o echipă de oameni talentați
Atât în spectacolele în care ai jucat, cât și în filmele în care ai apărut, personajele tale aduc la suprafață teme și tipologii importante. Ce te interesează să explorezi, prin personajele tale? Despre ce simți că ai reușit să vorbești publicului prin personajele tale și despre ce anume crezi că s-a vorbit prea puțin și ai dori să se întâmple mai des?
Am căutat mereu să explorez fragilitatea naturii umane și să aduc asta la suprafață fie că a fost vorba de un personaj pozitiv ori negativ. Și să am ca bază în tot procesul, empatia. În ultimii ani pare că firul roșu care leagă personajele jucate a fost cel al abuzului. Abuz, care din păcate ia atât de multe forme în societatea zilelor noastre și simt că abia acum începem să îl adresăm cu adevărat, atât în viața reală cât și în spațiul artistic.
Unde te mai vedem? Ne poți vorbi despre proiectele tale actuale?
Momentan performez, uman și artistic, în București în spectacolele de teatru „Venus in fur” – regia Elena Morar – și „Inspir.Expir” – regia Lorena Zăbrăuțeanu. În curând se va lansa și „Pădurea de molizi” în regia lui Tudor Giurgiu, unde am avut onoarea să joc alături de Coca Bloss. Vocea mi-o puteți auzi pe AudioTribe și VOXA la doar un click distanță, iar primăvara asta aduce niște zile de repetiții și filmare pentru un scurtmetraj în regia Alinei Șerban.
