După mai bine de 8 ore petrecute în universul său, Cronos: The New Dawn îmi lasă o impresie dublă: pe cât de greu și provocator este ca experiență de joc, pe atât de neverosimil pare destinul său în fața criticilor și a pieței. Nu pentru că nu ar merita atenție, ci pentru că riscă să rămână în umbra titlurilor mai sonore, cum ar fi Hollow Knight Silksong, care deja are peste 35.000 de recenzii pozitive, Silksong. Și e păcat, fiindcă Bloober Team a reușit aici ceva ce depășește multe dintre propriile lor proiecte anterioare. Și apropo de recenzii, ca număr, lansat în aceeași zi cu Silksong, Cronos The New Dawn are abia 1.280 de recenzii – la momentul scrierii acestei recenzii.
Un an în urmă, Silent Hill 2 însemna pentru mine o maturizare a studioului polonez. Dar, chiar și atunci, așteptam momentul unui titlu original care să nu se mai sprijine pe fundația altora. Cronos este, fără îndoială, acel titlu. Cel mai reușit proiect original al Bloober de până acum, un festin pentru cei care caută experiențe dense și dure, chiar dacă uneori frustrante. E adevărat că se inspiră și din Dead Space, mai ales din Resident Evil, e un survival, însă neverosimil. O simplă greșeală și Călătoarea ta, că deși toți îi zic The Traveler, are voce feminină. Da, jocul are o super atmosferă, dar jur că polonezii au niște probleme, când vine vorba despre post-apocalism. La ei orice se leagă cu anii ’80, cu comunismul, pac, te trimite într-o zonă de apocalipsă. Totul distrus, totul nenorocit, seria Metro, bazată pe o carte scrisă de un rus, Glukhovski, Dying Light, The Medium, Frostpunk și câte și mai câte. Mă gândesc și la This War of Mine, care ne amintește cât de ușor se poate prăbuși o civilizație. Trauma istorică există, asta e clar, de la naziști, de la cum a fost Polonia călcată în picioare în Al Doilea Război, iar ei probabil transmit prin aceste jocuri că indiferent de cum ar ajunge lumea, cineva tot supraviețuiește într-o formă sau alta. Și ar mai fi ceva: Stanislaw Lem e cel mai cunoscut exemplu. Deși Solaris sau Ciberiada nu sunt post-apocaliptice în sens strict, ele transmit aceeași angoasă existențială, frica de necunoscut și de viitor. Solaris este unul dintre cele mai bune romane science-fiction apărute, este o capodoperă fără seamăn. Dar să trecem la jocul ăsta neverosimil.
Bloober Team, drumul până la Cronos
Bloober Team e un studio atipic, care funcționează aproape exclusiv pe bază de atmosferă și stare, încercând să ți se strecoare sub piele. N-am simțit niciodată consternarea unora când s-a anunțat că ei vor reface Silent Hill 2. Înainte, seria Layers of Fear și Observer au fost pentru mine unele dintre cele mai interesante jocuri horror, doar că ca gameplay-ul era plictisitor, la fel și Blair Witch. Însă direcția artistică și sunetul erau impecabile. Apoi a venit The Medium, din nou, o dezamăgire ca gameplay, dar o revelație vizuală (cu Beksinski ca inspirație supremă).
Odată cu Silent Hill 2 Remake, Bloober a surprins: jocul nu doar că a fost bun, ci excelent, demonstrând că pot construi o experiență solidă atunci când au un fundament puternic. Tot atunci m-am întrebat ce ar putea face dacă ar lua toată această experiență și ar turna-o într-o proprietate intelectuală originală. Răspunsul este Cronos: The New Dawn.
Cronos demonstrează că Bloober poate combina worldbuilding-ul fascinant cu un gameplay solid. Nu, nu-ți va răsturna așteptările de design, dar îți va oferi o experiență care își câștigă locul prin densitatea atmosferei, prin poveste și prin provocările mecanice. Dacă ești pasionat de horror sau de acțiune dură, aici vei găsi o experiență aparte. Și nimeni nu știe să redea senzația unui coșmar treaz, infernal, ca Bloober Team.
Atmosferă și poveste tipic post-apocalipsă poloneză
Jocul se deschide ca un horror atmosferic cu ardere lentă. Îl joci pe „Călătorul” sau Călătoarea, o protagonistă construită ca un anti-erou banal, menită să devină umană și recognoscibilă, asemenea lui Ripley din Alien. Intenția e lăudabilă, dar, în execuție, evoluția personajului nu se încheagă. Adică ea sau ce naiba e nu empatizează cu nimic, e rece, iar aici jocul își pierde din semnal, cum s-ar spune pe românește, vezi că ai rămas fără semnal, bos!
un horror atmosferic cu ardere lentă
Estetica de tip cassette futurism maschează o lume SF, dar o ancorează într-o realitate rece și palpabilă. Este un univers mort, înghețat, dar care vorbește prin decoruri, grafitti și relicvele celor ce au trăit în Cracovia anilor ’80, sub legea marțială. În istoria alternativă a lui Cronos, legea marțială a fost instituită pentru a stăvili „Schimbarea”, o boală virulentă și misterioasă. Călătoarea, îmbrăcată într-un costum asemănător celor sovietice de scafandru, e trimisă de „Colectiv” înapoi în timp pentru a extrage ținte din ultimele lor clipe. În calea lui stau „Orfanii”, inamici bizari, dar și fantomele unei lumi care s-a prăbușit sub colectivism. Ideea este că acești orfani dau cu tine de nu te vezi. Și jocul te pune să gândești, ai 6 orfani care te despart instantaneu de sănătate, însă doar 4 gloanțe. Adună-i laolaltă și vezi că ai niște tuburi inflamabile, tragi o dată și ai nenorocit ceata de creaturi dubioase, care seamănă enorm cu alea din Resident Evil.
Jocul reușește să articuleze impecabil această tensiune între colectiv și individ, între sacrificiul de sine și libertatea personală. Din păcate, Bloober diluează această linie narativă promițătoare, alegând să ducă tema spre o poveste personală despre abuz, un teritoriu care nu se potrivește la fel de bine genului survival horror și care nu reușește să aibă aceeași forță metaforică. Atmosfera rămâne însă captivantă: primele trei ore sunt o capodoperă de worldbuilding, comparabile cu intensitatea titlurilor clasice precum Cryostasis. Doamne, cât mi-a plăcut Cryostasis, dacă vi-l amintiți. Am tot căutat un joc care să-mi dea atmosfera de acolo, unde ești singur, cu coșmarurile tale. Excepțional! Poate îl reface cineva, un remake ar fi de senzație.
Gameplay și mecanici de survival
Cronos este un hibrid onest între puzzle-uri de mediu, exploatarea pericolelor din jur, lupta cu inamici ce pot fi ademeniți sau înfruntați frontal, și inevitabilele arene forțate. Faptul că nu există setări de dificultate e o alegere asumată: jocul cere atenție, pregătire și resurse. De cele mai multe ori balanța e corectă, dar există secvențe unde raritatea exagerată a resurselor face totul să pară mai degrabă prost testat decât intenționat.
Inventarul este o adevărată lecție de sacrificiu permanent: nu poți lăsa jos un obiect pentru a-l recupera mai târziu, ci doar să îl ștergi definitiv. În teorie, e o decizie de design elegantă, care îți forțează prioritizarea. În practică, însă, poate deveni arbitrar și crud, mai ales când spațiul e deja sufocat de arme, muniție și obiecte cheie.
Luptele au o greutate satisfăcătoare, dar se sprijină pe un sistem cu încărcare a loviturilor, care se ciocnește cu rezistența exagerată a inamicilor, un fel de ecou neconvingător al Dead Space. Dar în Dead Space aveai o șansă, după ce upgradai armele alea. Boss-ul, deși corect mecanic, se simte tematic prea rupt de restul universului.
Totuși, explorarea compensează. Blocurile, spitalul, biserica, fiecare nivel e dens, distinct și construit cu grijă. Progresia e satisfăcătoare, iar puzzle-urile, chiar dacă nu ajung la nivel iconic, dau sens drumului prin acest labirint brutalist.
Optimizare tehnică, dar nu prea
Din punct de vedere tehnic, jocul nu este optimizat exemplar. Pe un sistem cu un RTX4080, unde alte jocuri moderne rulează fluent la setări înalte, Cronos se poate transforma într-un coșmar tehnic: micro-stuttere persistente, chiar și după cache-ul de shadere. Dacă însă dedici sesiunea exclusiv jocului, fără aplicații sau descărcări în fundal, experiența devine stabilă și merită pe deplin trăită.
Cronos: The New Dawn nu este jocul care să ducă Bloober Team pe culmile consacrării internaționale, dar este, fără îndoială, jocul care le confirmă maturizarea și curajul artistic. O experiență grea, intensă, uneori frustrantă, dar profundă și memorabilă. Și da, poți mângâia pisicile și nu apare niciun bober kurwa.
Cronos: The New Dawn a fost lansat din 5 septembrie 2025 și este disponibil pe Windows PC (via Steam, GOG, Epic Games), PlayStation 5, Xbox Series X|XS, Nintendo Switch 2.
- Gen: Horror, Shooter
- Lansare: 5.09.2025
- Studio: Bloober Team
- Distribuitor: Bloober Team
- Platforme: PC (Steam, GOG, Epic Games), PlayStation 5, Xbox Series X|S, Nintendo Switch 2
- Clasificare: 18+
- Sistem de testare: PC, CPU: AMD Ryzen 9 7900X3D/ GPU: Nvidia GeForce RTX 4080/ RAM: 64GB/ TV-Monitor: Samsung LC34G55T + controller Xbox One Series X
- Sinopsis: “Într-o lume sumbră, unde brutalismul est-european se întâlnește cu tehnologia retro-futuristă, joci rolul unui Călător însărcinat să scormonească deșerturile viitorului în căutarea fantei temporale pentru a te avânta înapoi în timp, în Polonia anilor 1980. Supraviețuiește într-un viitor brutal, călătorește în trecut pentru a extrage oameni cheie și împiedică creaturile de coșmar să se contopească în abominații de neoprit. Supraviețuirea nu este garantată!“
