Prima ediție clujeană de East European Comic Con a avut loc în weekend-ul 18-20 octombrie la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, incinta BT Arena. Adică acum o săptămână. M-am dezmeticit relativ greu în săptămâna care a trecut, și am dat vina pe comuna depresie post-Comic Con, ba chiar am întrebat alaltăieri pe grupul principal dacă restul comunității și-a mai revenit. Transylvania Comic Con 2019 a fost una din edițiile mele preferate, poate undeva în top 3 dacă ar fi posibilă o clasificare. Destul de probabil să fiu influențat și de alți factori unici și personali, precum faptul că nu văzusem orașul Cluj-Napoca până atunci și poate și anturajul cu care îți petreci zilele de Comic Con îți îmbunătățește mai mult sau mai puțin starea și impresia generală față de eveniment.
Nu mai puțin de 23.000 de fani ale filmelor, serialelor, benzilor desenate și jocurilor video au vizitat TCC și s-au bucurat ca de fiecare dată de prezența unor actori favoriți și a unor artiști români de comics, de târgul cu merchandise la modă, și mai ales de atmosfera primitoare.
Invitații de onoare au fost Alexander Ludwig (Bjorn din Vikings, ultimul sezon iese în decembrie), Manu Bennet (Arrow, Spartacus) care a venit deja pentru a treia oară în România cu ocazia festivalului (ceva îmi spune că îi place pe bune la noi), Rick Cosnett (The Flash, Vampire Diaries), David Nykl (Arrow, Stargate: Atlantis), Kevin McNally (Pirates of the Caribbean). Vladimir Furdik, un cascador de luat în seamă cunoscut pentru rolul de Night King din Game of Thrones, l-a înlocuit pe Roger Ashton-Griffiths, actorul din GoT care trebuia să vină inițial dar a fost nevoit să anuleze vizita din cauza unor filmări reprogramate.
Nu puteau lipsi nici Creative Monkeyz, la fel de populari la stand ca întotdeauna. Anul acesta pentru zona de cosplay au sosit Daisy Cosplay, Winged Icasrus și Imriel Cosplay. Simpaticul Ken Huegel și Maria Muller au fost din nou în rol de Main Stage Host.
Toate panel-urile cu actorii precum și pozele cu bilet pot fi văzute cel mai ușor pe pagina de Facebook oficială EECC.
Ca să ofer un feedback ordonat mi-aș împărți atenția pe mai multe categorii după cum urmează.
Organizare și hartă
BT Arena insuflă un aer primitor de clădire în care îți este ușor să te organizezi ca spațiu. Festivalul a avut loc pe două etaje și în arena în care s-au ținut panel-urile. La parter aveai intrarea principală, câte o zonă de promovare pentru Kaufland și Cinema City și scările mari care te purtau către târgul de la etajul 1, un etaj circular cu multe intrări către sala de sport folosită inspirat ca sală de panels. Cinema City a avut o amplasare cumva nefericită cam mult în dreapta intrării și cumva ușor de ignorat de publicul entuziasmat care abia așteaptă să urce scările. Zona Kaufland a fost mai bine văzută dar tot mai popular a fost standul la care te puteai picta pe față sau pe mâini la etaj. În anumite clădiri, în funcție și de eveniment, așezarea prea aproape de intrare sau pitită undeva lângă poate fi o capcană, deoarece riști să fii prea repede trecut cu vederea.
Etajul 2, puțin mai restrâns, a fost dedicat artiștilor, zonei cu jocuri retro și o zonă cu board games. Într-un capăt s-au ținut pozele cu actorii și în capătul opus al culoarului autografele. Etajul a fost parțial închis, nu știu exact de ce, dar cumva a părut mai bine organizat așa, în „C” în loc să fie circular. Puțin mai pustiu etajul decât primul, cu spații goale în care cred că ar mai fi avut loc și alți expozanți. Am revăzut și fețe cunoscute dar și fețe noi, mai mult despre asta mai jos. Unii ne-am plâns de căldura suspect de mare mai ales în partea în care se developau pozele. Climatizarea nu-i niciodată pe gustul tuturor, cei care ne-am deplasat cu trenul până la eveniment știm, dar aici cred că a ținut de o defecțiune ceva.
Sala de Main Stage, fiind de fapt o sală de sport, a fost foarte bine sonorizată, și puteai să vezi bine și de pe scaunele din centru dar și din amfiteatru, iar live-ul se afișa pe cele patru ecrane dedicate scorurilor. Mie mi s-a părut că îmbunătățește atmosfera entuziasmantă și ecranul circular pe care rulau reclame sau se afișa titlul panel-ului. Dacă am greșit cu denumirile, mă scuzați, sunt un tocilar, nu un sportiv. Comparativ, ca feeling, activitatea din main stage s-a simțit la fel de bine ca în mai când scena a fost pentru prima oara amplasată în pavilionul central al Romexpo.
Exteriorul mi-a plăcut la fel de mult ca sala de panel-uri și etajul întâi. Zona de mâncare se afla în vale, puteai plănui la ce food truck să-ți cheltui banii uitându-te de la nivelul primului etaj al BT Arena. Sunt convins că expozanții cu fast food delicios și limonadă revigorantă s-au bucurat și de traficul din Parcul Central, vis-a-vis de Sala Polivalentă. Căci ce mai este fain la Sala Polivalentă din Cluj este că se află destul de aproape de centrul orașului și de un parc, spre deosebire de un Romexpo la care ajunge doar publicul interesant de evenimentele organizate acolo.
De la voluntari chiar nu am reproșuri. Ei țin în funcțiune minunata mașinărie a Comic Con-ului și le suntem an de an recunoscători. Niciodată nu s-au încruntat la mine când voiam să intru pe la ieșire și invers, nici nu mi-au sufocat încheietura cu brățara.
Panels & Cosplay
Transylvania Comic Con #1 a fost ediția de Comic Con, cred, la care am stat la cele mai puține panels, a fost o ediție în care am vrut să mă bucur mai mult de viața din jur, târg, oameni și de ultimul soare de toamnă din curtea cu food trucks. A fost important să văd concursurile de cosplay și panel-urile lui Alexander Ludwig.
A fost de asemenea una din edițiile în care cu greu mi-a fost să zic că nu mi-a plăcut prestanța vreunui cosplayer. Unii s-au întors cu același costum, mai șlefuit și cu un număr mai rafinat. Iar o bună parte din participanții solo au fost și în grupuri. Da, oarecum puțini cosplayeri, dar în schimb s-a simțit o calitate a performanței foarte strânsă.
Apropo, am văzut și de data aceasta cosplayeri impresionanți prin mulțime, care nu au participat la vreun concurs. Cosplay-ul e unul din elementele pricipale pentru care vin la orice Comic Con.
Aleea Artiștilor
De pe Alee nu puteau lipsi Victor Drujiniu, surorile Surducan, Giorge Roman sau Pisica Pătrată. Niște artwork interesant am văzut și la Anna Benczedi, Adrian Barbu și Mr. Musette. O prezență în premieră despre care voi încerca să vorbesc mai pe larg curând au fost cei de la Novac Dawn Studio, niște creatori din Cluj-Napoca de miniaturi și figurine pentru colecționat, pictat sau chiar war-gaming. De fapt, vor să lanseze curând un proiect tabletop pe Kickstarter numit Zodiac.
Îmi amintesc cum la unele ediții au venit și artiști din afară, chiar dacă au fost mai puțin cunoscuți. Îmi e dor de asta și aprecia să stau la discuții cu oricine de la DC, Marvel, Image, TDW sau altă editură, fie că este letterer, ilustrator, inker sau scenarist. Bănuiesc că fie nu se manifestă destul interes entuziasmat din partea publicului nostru, dar or fi și alte circumstanțe care contează.
Din nou, nu a fost înghesuiala de la Creative Monkeyz, dar s-a văzut că măcar cine a fost interesat de munca unui artist avea spațiu suficient să afle mai multe de la respectivul. Au fost perioade în care Alexandru Ciubotariu (a.k.a Pisica Pătrată) realiza caricaturi una după alta, ceva pentru unii e chiar mai tare decât să-ți faci poză cu unul din actori.
Cum am spus și mai sus, loc parcă mai era de câțiva artiști, dar depinde și de cine s-ar mai fi încumetat de o deplasare până la Cluj.
Gaming
Spre încântarea urechilor mele, partea de Gaming Area cu tombole și turnee a fost mai restrânsă. Sunt sigur că a fost un minus major pentru gameri faptul că mai mult de ceva concursuri de CS:GO altceva nu a atras atenția. Singurul loc în care am așteptat cuminte rândul a fost zona celor de la x86 Generation, cu tot felul de console și PC-uri vechi în codiții bune pe care te puteai juca. Și sponsorii Kaufland și Sprite au avut fie arcade-uri stil Pac-Man fie PS4 cu Spider-Man instalat. Tare încântat aș fi fost dacă venea și Sony, dar îi voi întâlni la următorul EECC.
TCC a fost o ediție mai mult orientată pe artiști, comics și board games, ceea ce se simțea nevoia printre unii dintre noi. Îmi amintește de Ice Comic Con, în 2014. De fapt, ca ediție de toamnă, poți zice că Transylvania a fost ceea ce trebuia Ice să fie ca impact și calitate.
Târg
Nu poți avea Comic Con fără comic books. Pe lângă Aleea Artiștilor, unde găseasi câteva benzi desenate originale direct de la sursă, cei de la SuperErou, Bookoteca și editura Art au avut reviste interesante de oferit, unele la un chilipir de nu îți venea să crezi. Am prieteni care s-au întors de la Con cu teancuri de BD. Am fost plăcut surprins că se mai găsesc exemplare din romanele grafice traduse de EAT Comics, 8PT și ApocalyptiGirl, ambele recenzate de mine și singurele cărți pe care sunt citat pe coperta din spate, iar MovieNews.ro le-a fost alături, fie ei fie prin suplimentul Geek al revistei online @FiLM.
Evident, în materie de fan art pe afișe, stickere sau căni, noutățile au fost reprezentate de Joker-ul jucat de Joaquin Phoenix și de Keanu Reeves din Cyberpunk 2077. Mi-ar fi plăcut să plec acasă cu un afiș oficial din filmul Joker, dar se pare că încă nu se comercializează printre furnizorii obișnuiți, așa că am fost nevoit să mă mulțumesc cu un sticker.
A existat varietate de merchandise geek, de multe ori repetat din edițiile trecute, eventual aduse la preț mai bun, dar și câteva noutăți. Și totuși, parcă nu au fost stocuri așa mari ca la Romexpo. Impresia mea generală a fost că mulți dintre expozanți au fost precauți în privința cantității de produse aduse. De data asta mobilierul nu trosnea sub marfă. Poate suna dezamăgitor, dar și de înțeles. Mulți vin din București, vorbim de costuri de transport, logistică și așteptări precaute de la o primă ediție în Cluj-Napoca. Cu toții au experimentat și au văzut ce a mers mai bine. De exemplu când am schimbat două vorbe cu cei de la Jucărie și Magie am aflat că au dat suprinzător de repede stocul de cărți de tarot. Până la urmă de ce nu, cărțile de tarot par un suvenir specific Transilvaniei. Sau poate că amplasările mult mai aerisite au dat impresia de marfă mai puțină, fiindcă nu toate standurile au fost lipite una de alta atunci ai avut mai mult loc să cercetezi piața. Așa că poate greșesc.
Mergem și la anul?
N-am decât trei regrete. Unul, că nu am avut un buget mai bogat pentru lucrările originale ale artiștilor, pentru a-i încuraja să mai vină și mai ales că îmi plăceau. Altul, că nu am rămas măcar puțin de vorbă cu voluntarii pentru a le aprecia efortul, dar știu că nu i-aș fi prins niciodată liberi. Și ultimul ar fi că nu am fost prezent fizic la mai multe panel-uri.
Ce bine că următoarea ediție EECC, cea de București, ține patru zile, între 5 și 8 iunie, o zi în plus de decis pe ce să-ți spargi pușculița și stat la panel-uri pe care le-ai ratat în ziua precedentă.
Sunt sigur că, dacă se va realiza un nou Transylvania Comic Con, și sper că deja de anul viitor, micile minusuri vor fi rezolvate și vom avea o ediție mai plină. Locația este excelentă, așa că depinde atât de organizatori cât și de noi fanii, să ne adunăm într-un număr din ce în ce mai mare.
Rezumatul edițiilor anterioare East European Comic Con le aveți aici. Pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă cu East European Comic-Con accesați tag-ul East European Comic-Con sau EECC, iar pentru a afla ce s-a întâmplat an de an folosiți tag-urile:
- EECC 2015 / East European Comic Con 2015
- EECC 2016 / East European Comic Con 2016
- EECC 2017 / East European Comic Con 2017
- EECC 2018 / East European Comic Con 2018
- EECC 2019 / East European Comic Con 2019
