Mă gândeam acum, după ce am terminat Directive 8020, un sf horror atmosferic și foarte palpitant până la final, că multe jocuri de groază încearcă să te sperie prin reflex. La fel și Resident Evil Requiem, cel mai horror titlu al francizei, de curând a fost anunțat și Veronica. Un zgomot brusc, o creatură care sare în fața ecranului, o ușă care se trântește exact când nu te aștepți, un scârțâit al unei uși în spatele tău, despre care știai sigur că ai închis-o. Funcționează pe moment, tresari, poate chiar înjuri monitorul, după care îți vezi de drum. Avem și jocuri care aleg o abordare diferită, astea care nu vor să te sperie pentru câteva secunde, ci vor să se așeze undeva în spatele minții tale și să te facă să te gândești la ele și după ce ai închis consola și ai văzut finalul. Scarlet Wolf este clar din a doua categorie, mai ales când începi să simți experiența vieții, nu la 18 sau 20 de ani, dar după 30-35 de ani.
Un visual novel horror, mai exact
Dezvoltat de Graven Visual Novels, jocul este un visual novel horror psihologic relativ scurt, în maximum 2 ore îl termini, dar ai și rejucabilitate, în funcție de alegeri, am avut final și după 15 minute, care spune povestea lui Alex, un tânăr bântuit de același coșmar repetat luni de zile. Nu este genul de poveste care să inventeze apa calda sau dușul pară. Am mai văzut personaje traumatizate, am mai văzut vise misterioase și am mai văzut povești care pornesc de la întrebarea „ce s-a întâmplat cu adevărat în trecut?”. Diferența apare în modul în care toate aceste elemente sunt puse împreună, fiindcă Alex încearcă inițial să-și rezolve singur problema. Evident, nu funcționează, întrucât coșmarurile continuă, realitatea începe să se amestece cu amintirile, iar răspunsurile par să fie ascunse undeva într-un colț al minții sale pe care nu vrea să-l viziteze. În cele din urmă ajunge la doctorul Amanda Silk, un psiholog specializat în traumă și tulburări disociative, care folosește o metodă neconvențională denumită „Anchor Method”. De aici începe adevărata călătorie. Ce mi-a plăcut este că jocul nu se grăbește să-și arunce toate secretele pe masă. Construiește treptat misterul, introduce personaje precum Gingerro și Airin, sora protagonistului, și începe să adauge piese unui puzzle care pare inițial simplu, dar care devine din ce în ce mai complicat pe măsură ce înaintezi. Normal, toate duc spre copilărie, acolo unde se acumulează traumele.
Unul dintre punctele forte ale jocului, atmosfera
Nu vorbim despre un buget gigantic și nici despre producții care să concureze cu marile nume ale genului, e un joc destul de ieftin, desenat foarte bine. Cu toate acestea, Scarlet Wolf reușește să creeze o senzație constantă de disconfort, ai sentimentul acela că ceva nu este în regulă, chiar și atunci când aparent nu se întâmplă nimic dramatic. Uneori cele mai eficiente momente horror nu sunt cele în care monstrul apare pe ecran, ci cele în care știi că ar putea să apară.
Fundalurile sunt surprinzător de bine realizate pentru un proiect de asemenea dimensiuni, cum spuneam mai sus. Cele 13 background-uri folosite în joc reușesc să ofere identitate fiecărei locații, atâtea am numărat eu, și să susțină tonul poveștii. Mai importante sunt însă cele 24 de CG-uri care ilustrează momentele-cheie. Unele dintre ele conțin imagini destul de grafice, cu sânge și violență, iar impactul lor este amplificat de contextul narativ, mai ales pe final.
Sunet simplu, dar profund pentru un horror
Pe partea audio, jocul își face treaba fără să încerce să fure atenția, în sensul că muzica este acolo unde trebuie să fie. Nu există melodii memorabile pe care să le cauți ulterior pe YouTube sau pe altă platformă audio, dar există suficiente piese tensionate și efecte sonore bine plasate încât să susțină experiența. În horror, uneori asta este mai important decât o coloană sonoră spectaculoasă.
Trebuie menționat și faptul că jocul include un jump scare, nu multe, nu în exces, dar unul suficient de bine plasat încât să funcționeze. Personal, prefer horrorul psihologic în locul sperieturilor ieftine, însă aici momentul respectiv nu mi s-a părut forțat.
Ca gameplay, vorbim totuși despre un visual novel. Citești, faci alegeri și urmărești cum se desfășoară povestea, iar cine caută mecanici complexe, puzzle-uri elaborate sau sisteme sofisticate de progresie nu va găsi așa ceva aici. Mergeți la Blue Prince, să vă frângeți creierul.
Alegerile există, însă impactul lor este limitat. Vei ajunge la câteva variații ale poveștii și la o bifurcare finală, dar rezultatul general rămâne apropiat. Nu este genul de joc pe care să-l rejoci de cinci ori pentru a descoperi povești complet diferite, de 2-3 ori e de ajuns. În schimb, este suficient pentru a te face curios să vezi toate realizările și să verifici dacă ai ratat ceva.
Durata este de aproximativ 2-3 ore, ceea ce poate părea puțin, în cazul de față însă cred că este o decizie corectă. Povestea spune ce are de spus și se oprește înainte să devină repetitivă. Sunt multe jocuri care ar fi avut de câștigat dacă ar fi înțeles această lecție.
Probleme de traducere și de limba rusă
Jocul are și câteva probleme, cum ar fi traducerea în engleză, care e în mare parte bună, însă apar mici greșeli pe parcurs. Nimic grav, nimic care să strice experiența, dar suficient cât să observi dacă ești atent. Mai există și ciudățenia că jocul pornește implicit în limba rusă, ceea ce înseamnă că primul lucru pe care trebuie să-l faci este să intri în setări și să schimbi limba. Am făcut cumva, nu mă întrebați, pe PS5 Pro, și mi-a pornit în engleză.
La finalul experienței am rămas cu impresia că Scarlet Wolf știe exact ce fel de joc vrea să fie. Nu încearcă să fie următorul mare fenomen al visual novel-urilor horror, pur și simplu spune o poveste despre traumă, memorie și vinovăție, folosind resursele pe care le are la dispoziție. O face suficient de bine încât să mă facă să parcurg povestea până la capăt și să mă intereseze răspunsurile pe care le oferă.
În final, ca de obicei, vă spun că Scarlet Wolf este unul dintre acele jocuri scurte care înțeleg că durata nu este sinonimă cu valoarea. În două-trei ore oferă o experiență horror psihologică solidă, susținută de artă de calitate, o atmosferă apăsătoare și o poveste care tratează cu seriozitate temele pe care le abordează, mai ales că prețul e unul modic 3-4 euro.
E genul de joc pe care fanii horrorului psihologic și ai visual novel-urilor ar trebui să-l aibă pe radar. Pentru câteva ore de lectură și tensiune, merită pe deplin timpul investit.
Scarlet Wolf este disponibil din 31 iulie 2025 pe PC (Steam), Nintendo Switch.
- Gen: Adventure, Action
- Lansare: 31.07.2025
- Studio: Graven Visual Novels
- Distribuitor: Graven Visual Novels
- Platforme: PC (Steam), Nintendo Switch, PlayStation 5
- Clasificare: 18+
- Sistem de testare: PlayStation 5 Pro
- Sinopsis: “Dacă ești gata să alergi și să te joci un de-a v-ați ascunselea mortal, atunci intră și simte-te ca la tine acasă. În spatele ușii te așteaptă coridoare apăsătoare fără sfârșit, pereți murdari, capcane mortale și o creatură înfometată care abia așteaptă să intre în contact cu tine.”
