“Precum alte serii de jocuri anuale, în timp, parcă intervine o obișnuință, uzură, rutină – cum vreți s-o numiți voi și face să se piardă din acel hype cu care aștepți de fel jocul preferat, dar seria Call of Duty are deja ani buni de istorie, mai mulți dezvoltatori și un motor care funcționează și se perfecționează pe an ce trece, de la joc la joc.”

Gen: Action, FPS

Lansare: 5 noiembrie 2021

Studio: Sledgehammer Games

Distribuitor: Activision

Platforme: PlayStation 4, PlayStation 5, Xbox One, Xbox One Series X, PC (Battle.Net)

Clasificare: 16+

Sinopsis:

Call of Duty se reîntoarce cu noul titlu Call of Duty: Vanguard, dezvoltat de către Sledgehammer Games. Vanguard propulsează jucătorii în teatrele de război din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict derulat la scară globală.

Recenzie:

Sledgehammer Games: În 2011 s-a ocupat de Call of Duty: Modern Warfare 3 apoi 3 ani mai târziu au scos Call of Duty: Advanced Warfare, iar alți 3 ani mai târziu Call of Duty: WWII. Nu, nu s-au oprit atunci căci Call of Duty: Modern Warfare a apărut 2019, iar în 2020 Call of Duty: Black Ops Cold War. A mai trecut un an și iată a sosit rândul lui Call of Duty: Vanguard care ne pune armele în brațe și ne trimite înapoi în trecut, în perioada celui de-Al Doilea Război mondial prin ochii unui trio pestriț de personaje diferite, cu abilități și preferințe de arsenal diferite, gata să-și riște viața pentru patrie și țară: Lucas, Polina și Wade.

Cei trei vor fi forța de luptă în campania Vanguard, care împrumută mecanici de gameplay din Modern Warfare, povestea lor amestecându-se pe acea perioadă a WWII. Pornind din august 1941 cu Lucas Riggs care va fi camarad de arme cu Desmond “Des” Wilmot și locotenentul britanic, Richard Jacobs și împreună vor lupta împotriva nemților, ca apoi din iunie 1942 să intrăm în costumul de pilot al lui Wade Jackson care va fi ajutat de către Mate Mateo Hernandez împotriva armatelor japoneze. Pe infirmiera Polina Petrova o vom cunoaște în Stalingrad, în august 1942 care, evenimentele tragice o vor transforma în “Lady Nightingale” aflată pe urmele unui personaj German cheie.

După cum ne și așteptam, povestea celor trei se va intersecta la un moment dat pentru un scop comun, iar grupul, din care va fac parte și alți membrii, va primi titulatura de Vanguard care va intra în acțiune cu o primă misiune importantă, într-un tren, în aprilie 1945 – misiune cu care va începe jocul și care am înregistrat-o și noi într-un material video:

După cum am spus, mecanica de joc e împrumutată din Modern Warfare suferind mici modificări tehnice și vizuale, iar I.W. 8.0 se asigură că partea de aspect ne va ține cu gura căscată, mai ales pe consolele de nouă generație sau pe PC-ul cu o placă video din seria RTX 3000. Vizual, Vanguard-ului chiar nu ai ce să-i reproșezi, cel puțin pe PS5 și chiar dacă vrei tu să schimbi ceva ai o grămadă de setări la îndemână și nu numai în ce privește aspectul ci și la capitolul sunet sau control unde există suport pentru tastatură și mouse și nu lipsește nici posibilitatea de a-ți alege nivelul de dificultate.

Tehnic vorbind, motorul grafic e capabil de imagini superbe care contribuie enorm la atmosferă. Locațiile fiind diferite, paletele de culori pleacă de la negru – cu acțiune pe timpul nopții (ex. ca cea din prima misiune din tren) și aduce albul puternic și culorile aprinse ale războiului (ex. Stalingrad-ul pe timp de zi și de război, cu Polina). În general cam toate jocurile C.O.D. au multă acțiune pe timp de noapte, vorbind acum strict de campanie, dar a ajuns într-un final să nu mai fie așa deranjant pentru că I.W. 8.0 e bine reglat în privința asta. În joc avem un fel de hartă a timpului care ne face o idee de drumul parcurs, linear, al jocului către concluzia finală, putând să reluăm oricând misiuni încheiate, dacă dorim.

Animațiile și efectele vizuale sunt bine aranjate și observăm atenție la detalii, din punct de vedere vizual, iar cinematic-urile care unesc misiunile sunt foarte bine realizate. Parcurgând jocul prin prisma a trei personaje diferite, cu un background încărcat cât să le ofere un fel de dezvoltare a personajului, campania este plăcută de parcurs și nici nu e lungită prea tare, acțiunea schimbându-se în prin prisma fiecăruia. Personal, povestea Polinei mi-a plăcut cel mai mult căci are rădăcini rusești și în atenție e arma mea preferată cea cu lunetă.

Arsenalul este la înălțime și (re)aduce trăgaciul la arătător și ne face să zâmbim când plumbul înlocuiește nasturii hainelor purtătorilor de svastică

Arsenalul este la înălțime și (re)aduce trăgaciul la arătător și ne face să zâmbim când plumbul înlocuiește nasturii hainelor purtătorilor de svastică. De la cuțite, pistoale, arme automate și grenade, arsenalul britanic, american, german și japonez vă stă la dispoziție, momentele scurte de reloading fiind singurele care să vă întrerupă șirul de gloanțe trase. Armele se simt foarte bine, îndeosebi pe controller-ul PS5 al cărui trigger se apasă mai greu sau mai ușor, diferit, la fiecare armă în parte. Și pentru că tot am ajuns la subiectul ăsta, mi-aș fi dorit ca force feedback-ul să fie mai bun, mai activ, pentru că e păcat de efectul superb al acelui trigger. Controlul personajului e fluent și avem ocupate toate butoanele de pe controller plus shortcut-uri pe săgeți și prin acel weapon wheel – să-l numim așa.

Sunetul este fantastic, mai ales pe niște căști cu suport 3D, detalii de la cel mai mic zgomot, pas, lătrat, încărcat de armă sau explozii, contribuind foarte mult la atmosferă și fiind foarte de folos în multiplayer. Coloana sonoră stă în fundal și este bine așa, nu deranjează, nu interferează ci mai degrabă completează imaginea.

Sari, te cocoți, descui uși și lăzi via lock picking, te târăști și mori rapid dacă nu auzi la timp când se apropie dulăii – Vanguard te ține în priză pe tot parcursul jocului și-ți menține curiozitatea alimentată cu povestea.

Dacă atmosfera este excelentă, la detalii există câteva alunecări ale motorului grafic, scriptării sau al A.I.-ului inamicilor și ca să dăm și exemple, acel sistem bazat pe fizica care se încearcă să imite cât de mult posibil realitatea, mai dă rateuri și observăm nefericiți călcați de tanc (fază nescriptată), sau băieți buni care iau saci dintr-un loc, îl pun în altul aceștia dispărând și reapărând la loc, la infinit, sau traseul unui șobolan care ori se teleportează de unde a plecat, ori are frați nenumărați care-i calcă pe aceiași pași. O parte din ele vedeți în scurtul clip cu Polina în Stalingrad, care se termină brusc cu o alunecare în iad:

Cum ne-a obișnuit seria Call of Duty vom recunoaște imediat fețele și vocile unor actori mai puțin sau mai mult cunoscuți pentru a face totul și mai interesant, Kit Harington (Game of Thrones) și Dominic Monaghan (Lord of the Rings) fiind doi dintre aceștia.

Dublajul de voce aduce vedete pe care le-am mai auzit în jocuri precum Laura Bailey (Polina) în rolul lui Abby în The Last of Us: Part II și Kait Diaz în Gears 5 care a fost și premiată la BAFTA Games ca Best Performer in a Leading role. Derek Philips este Wade iar vocea o putem recunoaște în titluri precum Fallout 4, Rise of the Tomb Raider, Battlefield: Hardline și The Last of Us: Part II, iar Martin Copping este Lucas pe care l-am auzit și în Call of Duty: Infinite Warfare și în Rainbow Six: Siege.

Campania clar merită parcursă și după ce o faci și ești încălzit, poți trece liniștit în multiplayer unde ai la dispoziție mai multe moduri de joc inclusiv nelipsitul mod Zombie, pe lângă Warzone (online), Cold War sau Modern Warfare cu tot cu campanii.

Precum alte serii de jocuri anuale, în timp, parcă intervine o obișnuință, uzură, rutină – cum vreți s-o numiți voi și face să se piardă din acel hype cu care aștepți de fel jocul preferat, dar seria Call of Duty are deja ani buni de istorie, mai mulți dezvoltatori și un motor care funcționează și se perfecționează pe an ce trece, de la joc la joc. Call of Duty ne-a dus, și ne-a readus, la perioade istorice bazate pe fapte reale și chiar și în viitor, în spațiu, sub, apă, în aer și pe roți și șenile, deci putem să salutăm inițiativa dezvoltatorilor pentru diversitate. Mai mult de atât a fost lasată și o bandă desenată în 6 capitole, 3 dintre ele fiind deja disponibile, asta care să nu cumva să zicem că nu avem și alte metode de a ne bucura de povestea jocului.

Personal am cochetat cu campaniile și mai puțin cu multiplayer-ul, mod-ul Zombie fiind clar printre cele mai interesante. Vanguard îl văd ca o carte scurtă cu coperte frumoase, pe care o parcurgi fără așteptări și o închei mulțumit, o pui pe raft lângă celălalte și te oprești să cugetezi puțin punându-ți întrebarea: Oare unde ne va chema datoria anul viitor?

Call of Duty: Vanguard este disponibil din 5 noiembrie 2021 pe PlayStation 4, PlayStation 5, Xbox One, Xbox One Series X, PC (Battle.Net).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.