Dacă mă întrebi care este seria mea preferată de jocuri aceea e fără discuție Football Manager (FM). Am început cu managerele de fotbal de pe vremea Spectrum, jucam pe HC 91 Footballer of the Year 1 și 2, apoi Football Director. Am pierdut nopți jucând Ultimate Soccer Manager 98, iar când a apărut Championship Manager, strămoșul actualului FM, s-a terminat șmecheria. Jucam non stop Championship Manager 2001-2002. Am avut 36 de sezoane cu Chelsea, eram peste Real Madrid, făcusem totul, aveam 5 campioni mondiali în primul unsprezece, Rooney ieșise la pensie, deși îl luam de la Everton și avea 16 ani. Ce vremuri! Și am fost researcher pe România vreo 8-9 ani, la Football Manager. Joc și azi, doar că FM 26 nu era pregătit de lansare.
Nu știi ce ai până nu ți se ia
Și nu există expresie mai potrivită pentru cum mă simt eu în legătură cu Football Manager 26, un titlu pe care l-am așteptat doi ani, cu răbdare tăcută și cu speranța că, în sfârșit, după anul „anulat” al FM25, Sports Interactive va livra nu doar un update cosmetic, ci o renaștere, o nouă eră, iar ce ne-au dat în schimb este un joc cu grafica schimbată și cu un motor nou, Unity, care, da, are momente strălucitoare, dar care se împiedică la fiecare pas din cauza unui UI refăcut de la zero în grabă, a unor bug-uri care par să curgă în valuri și a unei senzații generalizate că sufletul jocului, ăla care te făcea să pierzi nopți, a fost de multă vreme pus pe mute. Sincer, nu există sesiune să nu-mi iasă din joc, crash din ăla ca la Windows 98.
Merge ceva bine?
Să începem cu ce merge, pentru că există și acele momente care, chiar și în mijlocul haosului, îți amintesc de ce ai iubit FM: motorul de meci arată mult, mult mai bine. Când jucătorii rapizi pornesc la contraatac, când un atacant tehnic îl păcălește pe fundaș cu un dribling, când accelerația, animația și inerția fizică se simt aproape naturale, pentru o secundă uiți tot restul. Unity le-a dat animatorilor și artiștilor unelte să-ți prezinte un meci care arată cu adevărat ca un meci, nu ca o succesiune de iconițe care se mișcă pe o tablă, și pentru mine, acele momente contează, pentru că îmi arată că potențialul există, că se poate ajunge la o simulare care arată și se simte vie.
Tacticile au primit, de asemenea, o transformare pe care mulți o cereau: out‑of‑possession a intrat în lexiconul nostru și adaugă straturi de profunzime care ar putea transforma jocul într-un teren de joacă tactic pentru nebuni, pentru analiști și pentru cei care vor să experimenteze. Apropo, apare și gegenpressing-ul, în sfârșit poți seta cum trebuie să arate echipa ta când nu are mingea, și asta îmi place. Îmi dă motive să inventez, să risc, să văd ce rupe și ce se năruie, însă toate acestea sunt umbrite de faptul că mijloacele prin care ajungi la ele sunt teribil de greoaie din cauza unui UI care, în ciuda potențialului vizual și a designului „curat” pe hârtie, se comportă ca o mașină cu cutia blocată. Spațiu mort peste tot, scroll bar-uri inutile, butoane ascunse, click-uri în plus la fiecare pas și, în esență, ore de frustrare pentru chestii care odinioară erau reflex. Apropo de UI. De când mă știu, joc cu Notts County, dar acum am făcut o excepție, am luat PSG. Și orice aș face, Kvaratskhelia trimite de 4-5 ori mingea în bară în fiecare meci. Nu am întâlnit în viața mea așa ceva, bara e prietena UI-ului. E rușinos, nerealist.
Doamneeeee, te rog, nu crăpa!
Și bug-urile, prieteni, bug-urile nu sunt niște glume de început de sezon, sunt o epidemie: crash-uri în care jocul „îți crapă din el”, meciuri online care se blochează sau nu pornesc, statistici lipsă, elemente suprapuse, ferestre care dispar, funcționalități esențiale care nu mai sunt la locul lor sau cer un labirint de pași pentru a fi accesate.
Eu am testat pe pielea mea: am pornit cu Universitatea Craiova, pentru că voiam să văd ce pot face în Liga 1, pentru că îmi place controlul ăla mic, dar important, și jocul a început să cedeze. Adică am transferat un spaniol, pe Borja Valle, dar omul era plătit și nu era la mine în echipă. Nu știu, stătea la nunți, o ardea pe Costa Brava, habar nu am. Și apoi mi-a dat crash.
Am trecut la PSG, să văd „ce zice” când ai lotul ăla și banii ăia, să văd dacă mă salvează engine-ul sau mă răstoarnă bug-urile. Același rezultat: tot rău, tot crash-uri, tot enervări! Online-ul? Un coșmar, în trei jocuri m-am lovit de shut-down-uri forțate de tot atâtea ori, partide care nu porneau, host-uri care nu pot forța trecerea zilelor, jucători care trebuie să părăsească meciul ca să poată începe, practic, asincronul multiplayer a ajuns un soi de glumă amară. Colac peste pupăză, l-am scos pe Barcola, apoi l-am băgat din nou în teren, zici că era hochei, nu fotbal! Am râs, vai, dar cât am râs!
Tu cu cine faci scouting?
Când vine vorba de transferuri, experiența personală devine anecdotică și tragicomică în același timp: am băgat „râcă” la Atletico Madrid, am oferit realist, normal, ca orice director sportiv cu ambiție, pe Alvarez și, în loc de negocieri civilizate, omul s-a supărat instant și a început să ceară transfer, ca și cum un click în interfață l-ar fi jignit personal. Adică ăia de la Atletico erau nervoși, că ei nu renunță la vedeta mondială. Am zis, luați de aici 140 de milioane de coco! Gata, omul a cerut transfer, s-a luat Simeone de mine în presă, că stric piața. Așa e când ai bani! Am reacționat rapid și l-am luat pe Mark Guiu de la Chelsea, o mișcare instantă, pentru că sistemul mi-a permis, sperând că tipul o să facă față la nivelul cerut, mai ales că am în lot un Mayulu superb, un jucător care, în cele bune, poate schimba meciuri.
Toată scena asta arată clar două lucruri:
- mecanic, transferurile pot funcționa și pot produce momente adevărate de manager fotbalistic, dar
- stabilitatea și coerența sistemului sunt atât de subțiri încât orice mic detaliu (un bug, o reacție ciudată a AI‑ului, o animație greșită) te scoate din experiență și îți amintește că totul e fragil.
S-a dus sufletul
Și cel mai grav, cel mai tăios reproș pe care îl am e ăsta: imersiunea, sufletul jocului, a dispărut. Îți aduci aminte cum, în FM‑urile vechi, te pierdeai în ligile străine, în poveștile secundare care se întâmplau în jurul clubului tău, în transferuri mici din a doua ligă spaniolă care îți schimbau viața când descopereai un talisman necunoscut? Ei bine, acea senzație e aproape inexistentă aici: după doar un sezon cu mii de jucători încărcați, rareori m-am mai uitat la ce se întâmplă în jur. Totul devine o succesiune de meciuri și ferestre de transfer, o simulare focalizată atât de strâns pe propriul tău club încât restul lumii devine fantomatic.
realitate: banii, banii, banii!
Nimic din suflet.
Nu mai ai acel „accidental lost in the database” care te făcea să iubești FM, iar asta omoară emoția, contextul și, în ultimă instanță, dorința de a te pierde pe termen lung. Nu știu dacă am îmbătrânit eu sau pur și simplu fotbalul din FM e exact ca ăla din realitate: banii, banii, banii! Nimic din suflet.
Băieți, nu erați pregătiți pentru lansarea asta
Totul se adună: grafica impresionantă dar ocazional stânjenitoare, mecanica de joc solidă, noile opțiuni tactice care deschid posibilități, versus un UI care fură timp și nervi, o stabilitate îndoielnică și o imersiune care se evaporă, iar rezultatul final este un joc cu potențial uriaș, dar lansat înainte de timp, un prototip frumos ambalat într-un ambalaj care se rupe la prima atingere. Încă pun trei stele, pentru că atunci când totul merge, FM26 te prinde în continuare și îți amintește de ce ai stat atât de mulți ani lângă seria asta. Totuși, dacă ești la fel de nervos ca mine, pregătește-te: o să înjuri, o să salvezi o grămadă, o să dai restart, o să reprogramezi save‑uri, o să spui „Gata, iar l-am lăsat”, și totuși, paradoxal, chiar și după toate astea, te vei întoarce, pentru că gameplay-ul nativ are încă acel magnetism.
Fotball Manager 26 este disponibil din 4 noiembrie pe PC (Steam, Epic Games, Windows), PlayStation 5, Xbox Series X|S.
- Gen: Sport, Simulator, Management
- Lansare: 04.11.2025
- Studio: Sports Interactive
- Distribuitor: SEGA, CD MEDIA SE
- Platforme: PC (Steam, Epic Games, Windows), PlayStation 5, Xbox Series X|S.
- Clasificare: 3+
- Sistem de testare: PC, CPU: AMD Ryzen 9 7900X3D/ GPU: Nvidia GeForce RTX 4080/ RAM: 64GB/ TV-Monitor: Samsung LC34G55T + controller Xbox One Series X.
- Sinopsis: “Intră în vestiar și experimentează viitorul managementului fotbalistic.”
