Security 51 dă impresia că a venit să călărească succesul unor titluri precum Papers, Please, Beholder sau Contraband Police, dar după câteva ore îți dai seama că își construiește propriul univers, cu suficientă personalitate cât să te facă să spui „hai că e bună asta”. Și, mai ales, e unul dintre jocurile alea în care atenția la detalii contează enorm, iar satisfacția vine tocmai din momentul în care începi să înțelegi mecanismele din spatele fiecărei ture.
Premisa este excelentă pentru tipul de gameplay: lucrezi într-o facilitate de securitate în care trebuie să verifici oameni, documente, caracteristici fizice și tot felul de posibile anomalii, iar fiecare zi vine cu propriile reguli și obiective. Evident, prima comparație care îți vine în minte este Papers, Please, numai că aici atmosfera este mult mai apropiată de un amestec de SF, satiră și univers „Men in Black”, iar partea vizuală este mai colorată și mai relaxată.
Diferența importantă este că Security 51 nu încearcă să-ți pună în brațe, de la început, un manual de 40 de pagini și să te oblige să verifici absolut totul la fiecare persoană. Jocul introduce treptat mecanicile, iar turele schimbă lucrurile pe care trebuie să le urmărești. Într-o zi te concentrezi pe anumite caracteristici, în alta apar alte tipuri de verificări, iar unele mecanici noi primesc aproape propriile lor ture în care ai timp să le înțelegi. În tot timpul ăsta, la suprafață, Pământul se degradează, vin extratereștri, o molimă distruge lumea, ce să mai, vine apocalipsa. Bine că nu apare nimic de economia la energie electrică.
Este o alegere foarte inspirată, pentru că face jocul accesibil fără să-l transforme într-o plimbare prin natură, trebuie să fii atent și să citești ordinele. Trebuie să înțelegi ce are prioritate și, mai ales, trebuie să fii atent la formulare, pentru că de multe ori îți zice acolo să treci peste toate celelalte instrucțiuni dacă omul are o anomalie la creier.
Poți primi, de exemplu, o regulă care spune că anumite persoane trebuie trimise la securitate dacă prezintă o anumită anomalie, pentru ca imediat după aceea să primești o regulă care spune că o categorie particulară din acea anomalie trebuie lăsată să treacă. Ordinea comenzilor contează, dacă citești superficial, ai pus-o. Dacă înțelegi sistemul, însă, totul începe să aibă logică.
La fel se întâmplă cu verificările medicale. O diferență aparent banală între hipertermie și hipotermie poate să-ți transforme tura într-un festival al greșelilor dacă nu citești cu atenție. Nu este însă genul de dificultate artificială în care jocul îți zice „ai pierdut, fraiere” și te lasă să ghicești de ce. Când greșești, Security 51 îți explică foarte clar motivul, ceea ce face fiecare eroare o lecție pentru următoarea încercare și suferă creierul tău, pe bază de stres, iar la final de tură e bine să ai bani, pentru o sănătate mintală bună.
Iar dacă dai de o zi care te pune în dificultate, poți să o reiei fără să pierzi o veșnicie. Turele nu sunt interminabile, astfel încât o greșeală nu înseamnă că trebuie să arunci la gunoi un sfert de oră din viață și să o iei de la capăt, lucru pe care îl știm foarte bine din Beholder.
Unul dintre lucrurile care mi-au plăcut cel mai mult este că jocul te recompensează pentru atenție, nu pentru memorarea mecanică a unui milion de reguli, în special verificările cu camera pot părea complicate la început, dar există o logică. Nu trebuie neapărat să te uiți doar la fața celui aflat peste birou. Uneori anomalia poate apărea în zona din jurul lui, iar dacă vezi efectul static trebuie să urmărești exact locul respectiv. Cu cât joci mai mult, cu atât te simți competent, pentru că i-ai prins șpilul.
Un univers care știe să facă mișto de propriile reguli
Pe lângă mecanicile de verificare, Security 51 are și un simț al umorului pe care nu mă așteptam neapărat să-l găsesc la acest nivel. Jocul este presărat cu trimiteri, mici glume și easter eggs care demonstrează că oamenii din spatele lui nu s-au limitat la „hai să facem un Papers, Please în SF”, ci au avut chef să se joace cu ideile. Unul dintre lucrurile foarte simpatice este că poți întâlni personaje al căror nume nu corespunde cu ceea ce apare pe pașaport. Pare un detaliu banal până când începi să realizezi că jocul chiar te provoacă să fii atent la asemenea lucruri.
Și așa apare Gregor Samsa. Pentru cine a pus mâna pe Metamorfoza lui Franz Kafka, numele nu este, evident, întâmplător, iar jocul duce gluma mai departe: atunci când chemi securitatea, personajul se transformă într-un gândac. Este genul de easter egg care nu îți sare neapărat în ochi dacă nu știi referința, dar pentru cine o prinde este un mic „moaaaaaa, ce tare!”.
Am dat și peste momentul în care un personaj scanat la nivelul oaselor îți arată brațul de fier într-un mod care trimite direct către Terminator. Este o referință simplă, dar foarte bine plasată, pentru că apare exact în contextul mecanicii jocului și nu pare băgată cu forța doar ca dezvoltatorii să poată spune „uite, am pus și noi un easter egg”. Așa crești personalitatea unui joc, că îți schimbă experiența și te fac să nu uiți niciodată.
Povestea care suferă
Cea mai mare problemă, cel puțin din ce am văzut până acum, este povestea. Jocul are idei bune și un univers suficient de interesant, dar partea narativă nu este la nivelul mecanicii. Dialogurile sunt destul de simple, iar personajele nu au aceeași profunzime pe care o găsești în Papers, Please.
Lipsește și senzația că deciziile tale schimbă cu adevărat lumea din jurul tău. În Papers, Please, unele alegeri te fac să te gândești la ce ai făcut, la cine ai lăsat să treacă și la consecințele deciziilor tale. În Security 51, satisfacția vine mai ales din faptul că ai făcut verificarea corect și ai trecut cu bine de tură. Aș fi vrut, de asemenea, mai multe evenimente speciale care să rupă rutina și să te surprindă. Am văzut că există jucători care s-au lovit de anumite zile și au considerat că jocul este nedrept. După ce îl joci suficient, însă, începi să înțelegi că foarte multe dintre aceste situații vin din faptul că nu ai citit corect instrucțiunile sau nu ai înțeles ordinea priorităților.
Când pierzi pentru că ai citit greșit o regulă, nu simți că jocul te-a furat. Simți că ai fost neatent și atunci următoarea încercare devine imediat mai interesantă, pentru că acum știi ce ai ratat.
În cazul verificărilor cu camera, de exemplu, dacă te uiți doar la fața persoanei și ignori restul cadrului, poți să ratezi indiciul. Jocul îți cere să fii atent la întreaga zonă. Din nou, nu este o regulă absurdă, ci una pe care o înveți după ce ai dat cu capul de ea. Faptul că poți reporni ziua oricând face procesul mult mai prietenos.
Excelentă experiență
Am jucat Papers, Please, Beholder, Contraband Police și Quarantine Zone, iar Security 51 se poate așeza fără probleme lângă ele. Nu are neapărat aceeași forță narativă ca Papers, Please, dar mecanica de verificare este foarte bine gândită, varietatea este bună, dificultatea este corectă, iar jocul știe să introducă lucruri noi fără să te transforme într-un funcționar care trebuie să verifice 37 de reguli la fiecare persoană.
Și nu m-am plictisit deloc, pentru că fiecare tură îți schimbă puțin rutina, apar mecanici noi, personaje bizare, referințe culturale, easter eggs și suficiente situații neașteptate cât să te facă să fii curios ce urmează.
Security 51 este foarte bun, cere atenție, dar nu încearcă să te pedepsească gratuit. Dacă ești atent la ordine, citești documentele cum trebuie, înțelegi prioritățile și te uiți unde trebuie, ai toate șansele să te descurci foarte bine. Iar când începi să prinzi șmecheria, apare exact senzația aia plăcută de „gata, acum știu ce fac”.
Și dacă ești genul de om care se bucură când descoperă că un personaj numit Gregor Samsa se transformă într-un gândac când chemi securitatea, atunci jocul ăsta clar știe să vorbească pe limba ta. Și costă doar 9 euro pe Steam, șampion, bani pe jos!
Security 51 este dezvoltat și distribuit de Alawar și a fost lansat din 12 august pe Steam.
- Gen: Adventure, Indie, Simulation
- Lansare: 12.08.2026
- Studio: Alawar
- Distribuitor: Alawar
- Platforme: PC (Steam)
- Clasificare: 14+
- Sistem de testare: PC, CPU: AMD Ryzen 9 7900X3D/ GPU: Nvidia GeForce RTX 4080/ RAM: 64GB/ TV-Monitor: Samsung LC34G55T + controller Xbox One Series X.
- Sinopsis: “Ești un ofițer de securitate aflat adânc în interiorul Zonei 51. Scanezi personalul, verifici nivelurile de acces și decizi cine poate intra în lift și cine, în mod absolut, nu trebuie lăsat să plece. Cu cât cobori mai adânc, cu atât ești mai puțin sigur că cei din fața ta mai sunt cu adevărat oameni.”
