Capitolul următor din universul original Vânătorii de Fantome vine de la regizorul Jason Reitman şi producătorul Ivan Reitman. În Vânătorii de Fantome: Moştenirea, atunci când o mamă singură şi cei doi copii ai săi ajung într-un orăşel, încep să descopere legătura lor cu vânătorii de fantome iniţiali şi moştenirea secretă pe care bunicul lor le-a lăsat-o. Filmul este scris de Gil Kenan şi Jason Reitman.

Columbia Pictures prezintă în asociere cu BRON Creative, o producţie Ivan Reitman, un film de Jason Reitman, Vânătorii de fantome: Moştenirea. Distribuţia: Carrie Coon, Finn Wolfhard, Mckenna Grace, Annie Potts, Ernie Hudson, şi Paul Rudd. Regia Jason Reitman. Produs de Ivan Reitman. Scenariul de Gil Kenan şi Jason Reitman. Producători executivi sunt Dan Aykroyd, Gil Kenan, Jason Blumenfeld, Michael Beugg, Aaron L. Gilbert, şi Jason Cloth. Director de Imagine este Eric Steelberg, ASC. Designerul producţiei este Francois Audouy. Editori sunt Dana E. Glauberman, ACE şi Nathan Orloff. Costumier este Danny Glicker. Muzica de Rob Simonsen. Pe baza filmului “Vânătorii de fantome” din 1984, un film de Ivan Reitman, scris de Dan Aykroyd şi Harold Ramis.

O MOŞTENIRE DE FAMILIE

În centrul filmului Vânătorii de fantome: Moştenirea se află o mică familie: mama singură Callie (Carrie Coon), fiul său de 15 ani Trevor (Finn Wolfhard), şi fiica sa de 12 ani Phoebe (Mckenna Grace). După ce sunt evacuaţi din apartamentul lor din Chicago, familia se mută într-o casă dărăpănată din Oklahoma – o fermă murdară – care s-a aflat în proprietatea tatălui ei decedat recent, un om despre care ea nu-şi aminteşte.  După cum se dovedeşte, acel tată n-a fost nimeni altul decât Egon Spengler, care a avut motive misterioase să se mute din casa lui din Manhattan în Oklahoma rurală.

Aceste personaje există în prezent – la zeci de ani după evenimentele din Manhattan din anii 1980, care au fost uitate demult. “Fantomele nu au mai apărut de zeci de ani,” observă Jason. “Nu s-a gândit nimeni la Vânătorii de fantome iniţiali. Ideea este că dacă te-ai născut în prima parte a anilor 2000, este probabil să nu ştii sau să nu fi auzit mare lucru despre ei. Nu fac parte din viaţa ta de zi cu zi.”

Pentru a o întruchipa pe mama cu o voinţă puternică, Jason a selectat-o pe celebra actriţă Carrie Coon. “Carrie Coon este strălucitoare în tot ceea ce face,” spune el. “Cred că am văzut-o pentru prima dată pe Carrie în Gone Girl, şi m-am gândit, ‘Ok, cine este această tânără care a pus stăpânire pe tot filmul?’ Şi apoi am văzut-o în ‘Fargo,’ şi m-am gândit, ‘Cum pot să am oportunitatea să lucrez cu ea?’ Callie este foarte onestă cu copiii ei, iar Carrie Coon este chiar acel tip de actriţă minunată din Vestul Mijlociu care emană onestitate prin fiecare cuvânt pe care-l spune şi nu poate fi pusă la îndoială. Am ştiut că ea va fi matriarh al acestei familii.”

Coon spune că atunci când Jason a invitat-o să citească scenariul, a fost impresionată de integritatea poveştii. “Am fost atât de impresionată de cât de cald este acest omagiu adus originalului,” reţine ea. “Nimic nu a fost calculat în legătură cu acesta. Jason a fost foarte autentic, dar şi conectat sufleteşte la filmul original.”

“Callie este o mamă singură, puţin stresată şi poate că în cele din urmă nu a luat prea multe decizii grozave,” explică Coon. “Ea simte că, având copii, viaţa ei este într-o pauză. Darul minunat pentru Callie în cursul filmului este că realizează că viaţa ei nu este în pauză – ci continuă inexorabil înainte – şi în cursul acestei călătorii, găseşte un mod de a fi prezentă în ea.

Ca Phoebe, care aspiră să fie om de ştiinţă, puţin stângace în societate, Jason a ales-o pe strălucita, intuitiva actriţă Mckenna Grace. “Phoebe este strălucitoare şi poate fi jucată doar de o actriţă la fel de inteligentă ca ea,” spune el. “Mckenna este excepţional de deşteaptă – probabil a citit mai multe cărţi decât am eu – foarte profundă şi foarte amuzantă. Este perfectă pentru Phoebe – o tânără neînţeleasă, care se trezeşte într-o vânătoare de fantome.”

“Am vrut ca audienţa să găsească în Phoebe o tânără genială şi care se simte exclusă,” spune Jason, “cineva care-şi caută prieteni în momentul în care descoperă că este exact ca bunicul său. Ea este un om de ştiinţă. Este o persoană care poate face lucruri, care doreşte să repare lucruri. Este copilul care vrea să demonteze prăjitorul de pâine pentru a vedea cum funcţionează, dar în locul prăjitorului de pâine obţine un pachet de protoni.”

Grace spune că se simte binecuvântată să joace acest rol. “Sunt personajul care dezleagă viaţa lui Egon şi descoperă arborele genealogic al familiei,” spune Grace. “Chiar dacă Harold Ramis nu mai este printre noi, încă face parte din acest film. Deci cred că este într-adevăr special. Şi-mi place să am ochelarii şi părul buclat şi să port costumul lui Spengler.  Când l-am pus prima oară, am plâns în rulota mea. A fost ceva de genul, ‘O, Doamne!’”

“Nu este deloc cum sunt ceilalţi copii de vârsta ei. Este incredibil de deşteaptă – deşteaptă ca Egon,” continuă Grace. “Îi plac foarte mult experimentele ştiinţifice. Când ni s-a prezentat pentru prima dată, trăgea cabluri printr-o gaură uriaşă din perete şi a provocat o cădere de curent în întreaga casă. Este foarte inventivă şi plină de resurse.”

Familia este completată de Finn Wolfhard, bine-cunoscut pentru rolurile sale din seria “Stranger Things” şi din filmul artistic It. “Fiica mea a fost foarte emoţionată atunci când l-am ales pe Finn,” spune Jason. “A cucerit o generaţie prin modul în care vorbeşte, prin cum arată. Are o vulnerabilitate incredibilă pentru un adolescent şi aceasta este o caracteristică foarte neobişnuită. De asemenea, se întâmplă să fie la fel de obsedat de detaliile realizării filmului ca orice tânăr de vârsta lui.”

Wolfhard spune că a fost un fan al filmului Vânătorii de fantome încă de când era foarte mic. “Cred că acestea sunt filme atemporale, deoarece au personaje la care se poate raporta oricine şi sunt realizări atât de reprezentative încât sunt greu de uiltat,” explică el. “Părinţii mei m-au lăsat să văd aceste filme la o vârstă foarte mică, aşa că am fost norocos. Dar, din nou, nu cunosc pe nimeni de vârsta mea care să nu ştie ce este Vânătorii de fantome. Este un film clasic.”

Wolfhard spune că personajul său, Trevor, este “un adolescent normal, dificil. Este un copil de oraş din Chicago, care este evacuat şi ajunge în mijlocul ţinutului nimănui – Summerville, Oklahoma. Este şocat, nu există semnal pentru telefoanele mobile, totul îl plictiseşte – până când găseşte o fată de care se îndrăgosteşte şi totul se schimbă pentru el.”

Acea fată este Lucky, jucată de Celeste O’Connor. “Lucky este o fată dintr-un orăşel care vrea ceva mai mare, vrea doar aventură. Este o fată rea – nu-i pasă de ceea ce cred oamenii. Este fiica şerifului din oraş, aşa că, teoretic, poate să facă ce vrea, şi se cam încurcă cu oamenii.”

Podcast, jucat de nou-venitul Logan Kim, are un alt fel de legătură cu Phoebe. “Logan nu a jucat niciodată până acum într-un film,” spune Jason, “Şi totuşi, în momentul în care am văzut banda de la audiţia lui, pur şi simplu a ieşit din ecran. Este unul din acel actori de comedie cu talent înnăscut, atât vocal cât şi fizic.”

“Personajul lui aminteşte de Ray Stantz,” continuă Jason. “Este preocupat de lumea metafizică şi de întreaga istorie a fenomenului spectral, aşa că orice oportunitate de vânătoare de fantome îl încântă imediat.”

“Este un personaj foarte ciudat şi de aceea se potriveşte atât de bine cu Phoebe,” spune Kim. “Este un introvertit, dar are lucruri interesante despre el, cum ar fi modul în care îşi face înregistrările şi face un podcast despre teoriile conspiraţiei, despre Illuminati, despre monstrul din Loch Ness, toate acele lucruri grozave. Când o întâlneşte pe Phoebe – altă persoană care iese în evidenţă şi care este de asemenea diferită, se conectează cu ea imediat şi între ei începe o relaţie amuzantă.”

Pentru a-l portretiza pe Dl. Grooberson, profesorul dezinteresat de la şcoala de vară care se împrieteneşte cu Phoebe şi dezvoltă o atracţie pentru Callie, Jason s-a îndreptat către Paul Rudd. “Este unul din marii actori de comedie ai timpurilor noastre,” spune Jason. “Îmi amintesc de deschiderea unuia din primele mele scurt metraje pentru Wet Hot American Summer de la Sundance din 2000, când l-am văzut pe Paul Rudd într-o lumină cu totul nouă şi am gândit că aş fi norocos dacă aş ajunge să lucrez cu el într-o zi.”

Rudd spune că s-a îndrăgostit imediat de acest personaj. “Unul din lucrurile care mi-au plăcut la Grooberson este că nu are nicio problemă să vorbească despre cum nu vrea să predea, nu-i pasă de asta şi chiar nu-i pasă de ceea ce fac copiii,” spune el.  “Cred că a fost distractiv să joc acest personaj.”

NU MI-E FRICĂ DE FANTOME CÂND NU SUNT (SAU DE OMUL DIN BEZELE SAU DE terror dog… EI BINE, POATE DE terror dog)

Ce face ca Vânătorii de fantome să fie … Vânătorii de fantome? Care a fost combinaţia magică de comedie şi scene de groază, ton şi poveste, performanţe şi efecte, cântece şi partituri, adăugate la un film care a fost popular la timpul său şi a rămas în memoria oamenlor?

Mai specific, pentru Jason Reitman, întrebarea a fost: care era cel mai bun mod de a face un film Vânătorii de fantome – unul care să fie perceput ca un film Vânătorii de fantome, capitolul următor al celor două filme iniţiale? Împreună cu tatăl său Ivan ca producător, Jason a ştiut pe cine să sune.  “Am vrut să facem o experienţă total nostalgică, ceva care să te ducă înapoi, la ceea ce ai simţit când ai văzut filmul original din 1984,” îşi aminteşte el. “Prin urmare, utilizând toate felurile de tehnici, tatăl meu şi echipa sa s-au întors în ‘84. Aceasta trebuie să fie percepută ca o veche reţetă de familie, pentru că asta este.”

“Există un nivel înalt de efecte în film, şi am făcut cu camera cât mai mult posibil,” explică directorul de imagine Eric Steelberg, ASC. “Cu cât ai mai multe în faţa camerei, cu atât noi ca echipă sau eu ca operator de imagine, precum şi actorii, putem reacţiona la acestea. Apoi putem intensifica totul cu efecte vizuale, dar ceea ce este real este întotdeauna foarte interesant pentru toţi cei implicaţi.”

Pentru a-şi aduce la viaţă viziunea, Jason i-a adus pe renumitul supervizor de efecte speciale Elia Popov (Mission Impossible: Rogue Nation, Us) şi pe proiectantul de creaturi şi machiaj cu efecte speciale Arjen Tuiten. “Încă de la început, Jason ne-a instruit să gândim practic, aşa că ne-am setat ca totul să fie cât mai practic posibil în faţa camerei,” spune Popov.

“Ceea ce este grozav când este vorba despre un efect fizic practic în faţa camerei este că vor avea loc accidente fericite,” adaugă Tuiten. “Este ceva în interacţiunea dintre actori şi există un element original care este greu de reprodus pe computer.”

 Există şi efecte vizuale generate pe computer, supervizate de supervizorii efectelor vizuale Alessandro Ongaro şi Sheena Duggal şi de producătorul efectelor vizuale Kerry Joseph – în principal, fantomele. “Realizarea efectelor vizuale în modul din 2021 nu ar fi o abordare corectă pentru acest film,” remarcă Ongaro. “Toate efectele din 1984 erau optice, cu animaţie desenată de mână.” Chiar dacă lucrarea s-a realizat pe computer de această dată, misiunea lui Ongaro a fost – ca şi în ceea ce priveşte efectele fizice – să refacă aspectul şi percepţia din 1984 cât mai fidel posibil.

O nouă fantomă apare în timp ce Phoebe şi Podcast investighează întâmplările ciudate de la fermă şi din oraş – şi încep să se întrebe dacă nu este mai mult decât pot duce. “Este o masă de vapori cu şase braţe care pluteşte liber, un mâncător de metale durduliu care a trăit în turnătorie de când a fost închisă, păscând pe fierul vechi rămas,” spune Reitman.

 În final, designerul de creaturi Brynn Metheney l-a dezvoltat şi rafinat pe Muncher în cea mai mare parte a anului, cu compania de efecte vizuale DNEG aducând la viaţă personajul pe ecran. “Când m-am întâlnit prima dată cu Jason, îmi amintesc că m-a întrebat, ‘Ce crezi că face ca un personaj din Vânătorii de fantome să fie un personaj din Vânătorii de fantome?’ Mi-am dat seama că personajele din Vânătorii de fantome au fost realizate într-un moment în care designul era foarte limitat de tehnologie, aşa că au trebuit să fie într-adevăr economice în legătură cu ceea ce erau şi cu modul în care erau puse la un loc. Totul este despre a fi clasic, a păstra simplitatea şi a exprima chiar esenţa a ceea ce este personajul.”

Păstrarea simplităţii este mai complicată decât sună, după Metheney. Trucul este să-ţi imaginezi cum ai descrie un animal pe care-l cunoşti bine. “Când te gândeşti la un leu sau la o girafă, te gândeşti la caracteristicile de bază pe care le au aceste animale. Creierele noastre încearcă să distileze lumea în lucruri care sunt foarte uşor de citit şi de amintit,” explică Metheney. “Atunci când proiectezi un personaj, vrei să încerci să-l menţii într-un loc în care un copil să-l poată desena. Vrei să aibă ceva de care publicul să se poată prinde – o caracteristică clasică pe care să şi-o amintească.”

Acea caracteristică clasică s-a dovedit a fi chipul lui Muncher. “Jason a vrut ca Muncher să arate ca un mic vârcolac leneş, letargic, morocănos, care chiar a stat în metalul său,” spune Metheney. Când i-a arătat o imagine a unei fantome rotunde cu o faţă bătrână morocănoasă – un “aer de bunică bătrână,” cum îşi aminteşte Metheney – personajul a început să capete formă. “Am ştiut întotdeauna că avea o gură mare. La început, avea patru membre, braţe şi picioare. Apoi gura i s-a mutat la stomac, şi brusc a ajuns doar un stomac mare cu două braţe în partea de sus,” continuă ea. Mai târziu, când Sheena Duggal i-a prezentat lui Reitman imagini de referinţă cu Tardigradele, cunoscute şi ca urşi de apă, a intrat în atenţie forma finală a lui Muncher, deoarece creaturile rotunjoare, microscopice, cu şase picioare i-au dat lui Muncher fizicul şi terminaţiile.

Deşi Muncher a fost animat pe computer, Popov a supervizat crearea în lumea reală a reziduului ectoplasmic al lui Muncher. “Am rămas la formula originală,” spune el, “un amestec de metilceluloză (un compus chimic derivat din celuloză) şi apă distilată.” Provocarea a fost să potrivim culoarea originală a vâscozităţii din filmul din 1984, iar Popov spune că prezenţa lui Ivan Reitman pe scenă pentru sfaturi a fost o resursă inestimabilă pentru producător.

Muncher este doar una din ameninţările întâlnite în Summerville. În această lume care pe care, Dl. Grooberson descoperă că satisfacerea plăcerilor sale vinovate în secţiunea de snacks-uri a unei băcănii îl expune la un pericol chiar mai mare decât colesterolul. “Există ceva atât de reprezentativ şi ciudat şi minunat în a-l vedea pe Omul de Bezea Stay Puft mergând pe stradă în Manhattan,” spune Jason. “Atunci când Gil împreună cu mine am lucrat la Corpurile Fantomelor, făcând o listă cu tot ce am vrut să vedem în Vânătorii de Fantome: Moştenirea, am realizat brusc cât de important a fost Stay Puft în mitologie şi cât de mult vrem să vedem Mini-Pufts alergând prin jur şi distrugând lucruri, ca un grup de ţânci zăpăciţi.”

 De asemenea, Metheney a fost însărcinată cu transformarea lui Tata Puft în Copii Puft. În timpul fazei de proiectare, asistentul departamentului artistic a cumpărat bezele şi scobitori pentru Metheney, care şi-a construit omuleţii utilizând bezele reale pentru percepţia mărimii şi a texturii. “Gândeşti un corp mare, braţe mai mici, mâini mai mici. Chiar ca trei forme mari. A fost chiar un mod simplu de a construi personajul într-o formă mică de chibi,” spune ea. “Chibi este un personaj japonez drăguţ, unde distilezi personajul până la esenţa sa cea mai drăguţă, şi asta am încercat să fac aici. Nu am vrut să fie înspăimântători în niciun sens, deloc, pentru că am vrut ca aspectul lor să fie în contrast cu atrocităţile oribile pe care le comit.”

“Nu înseamnă că Mini-Pufts sunt răi,” spune Reitman. “Sunt adorabili, dar unele bezele vor doar să vadă lumea arzând. Sunt doar curioşi şi cu instincte reme.” Pe durata producţiei, mai mulţi artişti au contribuit cu o varietate de concepte de trucuri pentru dulciurile deviate. Reitman continuă, “Onul din ei adoarme pe un biscuit, iar unul din prietenii săi vine deja cu o bucată de ciocolată, iar celălalt vine cu o torţă aprinsă să-i dea foc.”

În lumea Vânătorilor de Fantome revin şi Terror Dogs, creaturile diabolice cu coarne care păzesc ţinutul lui Gozer. “Brynn a aruncat o privire la componentele biologice ale Terror Dogs,” spune Jason. “I-a desfăcut scheletul şi a reimaginat ciclul mersului. A calculat raportul oaselor sale, astfel încât să poată da târcoale ca un leu şi să poată lovi cu piciorul ca un taur. A reconstruit cu grijă prinderea muşchilor şi a calculat cum poate alerga, şi a imaginat modul în care fălcile sale ar putea să scoată scântei la contactul cu betonul.”

Dorind ca creaturile să fie practice, astfel încât actorii să poată reacţiona în timp real, proiectantul de efecte ale creaturilor Arjen Tuiten a făcut ca Terror Dogs să se mişte, să le strălucească ochii, să saliveze şi să-şi arate colţii.

“Pentru a lucra la acest film trebuie să fii fan al Vânătorilor de fantome şi nimănui nu-i place acest film mai mult decât lui Arjen,” spune Jason. “A făcut parte din întreaga sa copilărie. Este obsedat de el. Prima noastră conversaţie a fost chiar a doi oameni care în copilărie au fost fanii originalului. El este cel care a readus la viaţă Terror Dog. În studioul său bestia a prins viaţă. O creatură în faţa căreia poţi să stai şi s-o priveşti în ochi. El a proiectat toate mecanismele interne astfel încât să poată prinde viaţă pe scenă.”

Ca şi producătorii din 1984, echipa filmului Vânătorii de fantome: Moştenirea a creat jucării mecanice în mărime naturală, cu Tuiten ducând acest concept în lumea reală. “Sunt complet mecanizate, controlate cu servo şi cabluri şi utilizate pentru a interacţiona cu actorii pentru prim-planuri şi filmări speciale,” explică Tuiten. “Gura şi ochii strălucesc şi totul se mişcă. De asemenea, îi curg bale din gură. Va speria o mulţime de oameni.”

Tuiten spune că atunci când Jason a văzut pentru prima oară Terror Dog-ul de 600 de livre, regizorul a fost încântat la culme. “Una este să vezi pozele şi alta este să vezi în realitate. A fost atât de emoţionat,” spune el.

CUM SĂ VÂNEZI O FANTOMĂ

Fanii filmului Vânătorii de fantome vor recunoaşte revenirea multor articole clasice din filmele iniţiale, inclusiv pachetul de protoni.

Pachetul de protoni este descris de producători ca un accelerator de particule nucleare portabil care utilizează ioni încărcaţi pozitiv pentru a crea un flux de plasmă capabil să slăbească şi să captureze entităţile pe bază de ectoplasmă. Iniţial a fost inventat de Egon şi Ray Stantz. În film, această versiune nouă a fost actualizată de Egon pentru cele mai recente ameninţări paranormale.

“Pachetul de protoni este exact acelaşi ca pachetul de protoni din ‘84,” spune recuziterul Ben Eadie. “Am petrecut foarte mult timp ca să ne asigurăm că acest fiml este bazat pe versiunea din ‘84.  Iar versiunea din ‘84 nu poate avea un harnaşament de cablare specific. Am făcut o mulţime de cercetări şi în sfârşit am găsit pe cineva are face efectiv harnaşamentul de cablare pentru acesta. În plus, există unele modernizări pe care le-am făcut la sistemul de iluminat. Pachetul de protoni original avea un grup de lumini care ar merge la un circ. Jason, ca şi mine când eram copil, nu a realizat că erau lumini care se aprindeau intermitent. Acesta se numeşte ciclotron.”

Pentru că Jason a vrut să păstreze aspectul dispozitivului din ’84, supervizorul efectelor vizuale Alessandro Ongaro a recreat explozia de fascicul identică. “Utilizăm acelaşi element de bază, structura de bază,” explică el. “În acel moment, aceste efecte erau desenate manual în film. Erau animate şi desenate cadru cu cadru. Astăzi computerul ne ajută mult, dar baza fasciculului nostru de protoni este cea din 1984 – bineînţeles, cu ceva tratament suplimentar pentru a o face mai spectaculoasă. Am tras concluzia că în ultimii treizeci de ani, Egon Spengler a lucrat la asta, poate adăugând câteva caracteristici, şi prin urmare culoarea ar putea avea ceva variaţii. Deoarece lucrarea este făcută pe computer, este mult mai uşor să se realizeze ceea ce face fasciculul de protoni şi să se integreze în fotografia plăcii.”

ÎNCEPEREA SALTULUI (ŞI SALTUL) CU ECTO-1

Trevor, care încă este prea tânăr să conducă dar este obsedat de maşini, este cel care descoperă maşina Ecto-1 abandonată demult, acoperită cu o prelată în hambar. Mai întâi, este singurul care ştie că există şi începe să se gândească s-o readucă la viaţă.

Deşi nu a ajuns s-o conducă efectiv, Wolfhard spune că a fost o onoare să interacţioneze cu maşina emblematică.. “Într-o secvenţă, Trevor este în Ecto-1 traversând acel câmp de grău nesfârşit,” spune el. “Pierde controlul şi zboară şi ajunge pe drum.”

Ecto-1 are câteva modernizări faţă de versiunea din ‘84. Un scaun de trăgător, instalat astfel încât să iasă în afara Ecto-1, vine cu un pachet de protoni încorporat pentru a vâna fantomele mai eficient ca oricând. Şi din spatele vehiculului, o uşă cu rampă RTV se roteşte acum în jos din podeaua maşinii Ecto-1 pentru a depozita cu grijă RTV în timpul urmăririlor paranormale la viteză mare.

“Ecto-1 este de fapt o veche ambulanţă Cadillac,” explică supervizorul SPFX Elia Popov. “Prin urmare, a trebuit s-o refacem astfel încât să pară că a stat în hambar toţi aceşti ani, învechită şi cu pete de rugină. De asemenea, am avut mare grijă să lucrăm cu JR pentru slăbirea anumitor părţi, pentru că el chiar a vrut să se creadă că maşina este uzată.”

Coordonatorul cascadoriilor Guy Bews spune că au existat mai multe secvenţe incitante care au implicat Ecto-1, care l-au atras către producţie. Una îi implică pe copiii care-l vânează pe Muncher, o fantomă cu apetit pentru tot ceea ce-i iese în cale. O alta a implicat maşina care saltă efectiv în aer.

“Este uimitor să vezi întreaga secvenţă de sărituri a Ecto – vederea acesteia şi vizionarea animaţiei şi scenariile, şi planificarea,” spune Bews.  “Nu puteam să sărim cu Ecto real, aşa că am utilizat un camion înlocuitor, pe care apoi l-am transformat în Ecto prin efecte vizuale.

“Departamentul Maşini de Film ne-a găsit un vehicul care în principiu are acelaşi ampatament ca Ecto şi i-am pus aceleaşi anvelope,” continuă el. “I-am adus pe şoferul cascador Jeff Sanca, un bun prieten al meu şi un cascador care sare peste maşini, cursele Baja 1000. Am proiectat şi am construit o rampă în apropierea unui câmp de ovăz al unei ferme. Am testat totul pentru a ne asigura că avem distanţele corecte, toate detaliile, pentru ca maşina să aterizeze pe drum, să poată să facă acea întoarcere şi să meargă pe drum.”

“A fost o zi amuzantă,” spune supervizorul pentru efecte vizuale Alessandro Ongaro. “Din nou, abordarea a ajuns să fie cât de practică am putut şi s-o extindem cu efecte vizuale. Maşina a fost un camion cu acelaşi ampatament ca Ecto. Şoferul a făcut săritura de două ori, cu cinci camere pe maşină de fiecare dată.”

Bews spune că maşina a fost turată până la aproximativ 40 de mile pe oră. “A ieşit minunat,” spune el “Este foarte dinamic modul în care J.R. a filmat asta, astfel că avem o filmare frontală şi o filmare existentă, ceea ce este foarte tare.”

Mai târziu, echipa lui Ongaro a înlocuit partea de sus a camionului cu un Ecto animat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.