Încep prin a vă atenționa că noul remake „The Crow: Iubire și Răzbunare”/The Crow poate fi o experiență vizuală satisfăcătoare cu condiția să uitați pentru o vreme de cunoscutul film cult din 1994, care l-a făcut faimos pe Brandon Lee în rolul lui Eric Draven. Să vă explic de ce…
Dacă filmul original a captivat o generație întreagă cu o poveste gotică despre răzbunare, iubire și pierdere, regizorul Rupert Sanders încearcă acum să ne impresioneze cu o versiune contemporană, în care Bill Skarsgård apare în rolul lui Eric, alături de FKS Twigs, care o interpretează pe Shelly, logodnica sa.
Din start, filmul setează o atmosferă sumbră și melancolică, aducând un omagiu originalului, în timp ce își creează propria identitate. Impactul vizual are la bază contraste care evidențiază dualitatea viață-moarte și iubire-ură, tehnologia CGI fiind utilizată din abundență pentru a crea o lume stilizată și șocantă – ceea ce îndepărtează însă filmul de abordarea mai „tactilă” a originalului.
Mi-a atras atenția modul în care au fost realizate secvențele de revenire la viață ale lui Eric. Transformarea sa dintr-un tânăr simplu într-o entitate spectrală este redată printr-o combinație de CGI și efecte practice, care evidențiază natura fantomatică a personajului. Textura pielii, schimbările subtile din ochii săi și detaliile anatomice care redau abilitățile sale de regenerare sunt realizate cu claritate remarcabilă, adăugând profunzime și autenticitate metamorfozei personajului.
Scenele de acțiune implică lupte intense și coregrafii elaborate, fiind amplificate prin efecte vizuale care exprimă viteza, forța și duritatea conflictelor. În ultima vreme nu am remarcat în alte filme atât de mult curaj în a explora scene de violență extremă, care au totuși calitatea de a se menține veridice, fiind realizate cu o fluiditate capabilă să mențină spectatorul conectat la realismul fantastic al filmului. Excesul de violență cu vibes din „John Wick” și „Kill Bill” este totuși o dovadă că regizorul nu a înțeles sau a ignorat factorul psihologic al filmului original.
Dacă pe partea de efecte speciale Rupert Sanders reușește să păstreze esența întunecată a lumii suprarealiste din „The Crow”, distribuția mi-a părut neinspirată. Consider că expresivitatea și mimica lui Bill Skarsgård nu sunt suficient de puternice pentru rolul lui Eric Draven. Nici chimia cu FKA twigs nu aduce profunzime, nu pare să existe o conexiune autentică între cei doi. Prezența fantomatică și intensitatea emoțională care definesc personajul principal nu se ridica la standardele setate de Brandon Lee. De aceea precizam la început că ar fi bine să evitați comparațiile cu materialul-sursă, mai ales că noul remake nici măcar nu și-a propus să genereze astfel de comparații.
Brandon a fost profund legat de mitologia din jurul lui Eric, având în vedere tragedia sa personală (moartea sa accidentală pe platourile de filmare). Dacă el a redat excelent conflictul interior al personajului său, captiv între durere și sete de răzbunare, devenind un simbol al poveștii și chiar al culturii pop, Bill Skarsgård aduce o interpretare foarte diferită, mai subtilă, reflectând evoluția standardelor de interpretare din ultimele decenii.
De altfel, însuși creatorul universului „The Crow” are o poveste impresionantă, profund legată de experiențele sale personale. “The Crow”, de James O’Barr, se numără printre cele mai influente și emoționante benzi desenate din anii ’80. Autorul a început să lucreze la acest proiect în 1981, ca modalitate de a-și exprima durerea și furia după moartea logodnicei sale, ucisă de un șofer beat. Copleșit de vinovăție și neputință, O’Barr a găsit o formă de terapie în acest mod de a-și procesa suferința.
Franciza “The Crow” a început cu filmul din 1994, în regia lui Alex Proyas, și a continuat cu “The Crow: City of Angels” (1996), regizat de Tim Pope, „The Crow: Salvation” (2000), în regia lui Bharat Nalluri, „The Crow: Wicked Prayer” (2005), regizat de Lance Mungia, și adaptarea TV „The Crow: Stairway to Heaven” (1998-1999), în regia lui Bryce Zabel.
Nici deciziile regizorale ale lui Rupert Sanders nu sunt impecabile. În încercarea de a actualiza povestea pentru generația din prezent, “The Crow” (2024) adaugă sub-plot-uri și personaje noi care uneori diluează impactul emoțional al narațiunii principale. Astfel, ritmul narativ poate părea sacadat pe alocuri, cu momente „moarte” sau care par adăugate în principal pentru efectele vizuale și prea puțin pentru contribuția lor la poveste.
coloana sonoră păstrează spiritul rock-goth al filmului original
Alt element notabil, în sens pozitiv, este coloana sonoră, care păstrează spiritul rock-goth al filmului original, adăugând un strat suplimentar de energie și intensitate, ceea ce contribuie la crearea unei atmosfere imersive.
Ca “fun fact”, experiența mea din sala de cinema a fost cu atât mai intensă cu cât scaunul pe care m-am așezat a trepidat destul de puternic în concordanță cu sunetul. Am resimțit efectul ca fiind parte din experiența de pe marele ecran, ca și cum m-ar fi propulsat direct în miezul acțiunii.
“The Crow” (1994) este considerat un film de referință, cu o moștenire atemporală, fiind îndrăgit de fani pentru povestea sa intensă și stilul vizual distinct. Este un exemplu clasic de film cult care a depășit așteptările inițiale.
“The Crow” (2024) rămâne un tribut impresionant din punct de vedere vizual, chiar dacă nu atinge aceleași culmi emoționale ca originalul. Pentru fanii veterani ai francizei și pentru cei noi filmul reprezintă o călătorie întunecată și poetică, dar are sarcina dificilă de a trăi în umbra originalului.
RECENZIE DE ALINA GABRIELA BOICU
„The Crow: Iubire și Răzbunare” are premiera la cinema din 30 august. Filmul distribuit de Vertical Entertainment este disponibil și în format IMAX și Dolby Atmos.
- Regizor: Rupert Sanders
- Scenariu: James O’Barr, Zach Baylin, William Josef Schneider
- Gen: Acțiune, Crimă, Fantastic
- Lansare: 30.08.2024
- Durata: 1 oră 51 minute
- Studio: Lionsgate Films
- Clasificare: N-15 – Nerecomandat 15
- Distribuitor: Vertical Entertainment
- Actori: Bill Skarsgård … Eric
FKA twigs … Shelly
- Sinopsis: “Suflete pereche, Eric Draven (Skarsgård) și Shelly Webster (FKA twigs) sunt uciși cu brutalitate după ce secrete din trecutul ei sumbru ies la suprafață. În momentul în care primește șansa de a-și salva iubita prin propriul sacrificiu, Eric pornește o răzbunare nemiloasă împotriva călăilor săi, traversând lumile viilor și morților pentru a repara nedreptățile.” – Vertical Entertainment
