2023 a fost un an legendar pentru jocurile video. Am avut atâtea opțiuni bune de unde să alegem, iar cele mai mari probleme ale jucătorului din 2023 erau:
- Cum să își împartă timpul să joace cele mai noi lansări?
- Care joc nou merită să fie jucat?
2024 din păcate nu se confruntă cu aceste probleme de lumea întâi. Anul curent este unul interesant din punct de vedere al industriei, deoarece consumatorii au început să vadă problemele industriei și votează cu portofelul, așa cum am fost îndemnați de ani buni. Industria a ajuns în stadiul în care mediocritatea este celebrată de către giganții Occidentali ai industriei, iar studiourile din Orient sunt criticate pentru faptul că fac jocuri pentru piața lor. În aceste condiții, creativitatea pare că a dispărut din industria „mainstream”, iar titlurile cu adevărat interesante sau ingenioase se mai găsesc doar pe scena Indie, unde diferiții dezvoltatori micuți încearcă să ne capteze atenția cu jocuri trăsnite. De la titluri precum Dave the Diver, Slay the Spire sau Dredge, care au o poveste și un scop, până la haosul întruchipat din Goat Simulator sau aptul numit Untitled Goose Game. În această mare de lansări independente se află și jocul de față: Squirrel with a Gun. Proiectul personal a lui Daniel DeEntremont (artist profesional de lucrări 3D la MUSE VFX), jocul a fost inspirat de spectacolele de stand-up ale lui Eddie Izzard și Kat Williams, ce au menționat rozătoare înarmate în cadrul show-urilor respective.
Sunt complet sincer cu voi dragi cititori când vă spun că eu sunt publicul țintă pentru acest gen de joc. Dacă un sandbox îmi dă libertate absolută și îmi permite să fiu un agent al haosului sub forma unui animal drăgălaș, atunci puteți fi sigur că l-am precomandat și preinstalat din timp. În mare parte sunt un jucător serios și mă bucur de francize precum God of War, Zelda: Echoes of Wisdom sau Black Myth Wukong, dar recunosc că titluri precum Goat Simulator sunt plăcerea mea vinovată. Am devorat într-o seară Untitled Goose Game, ducând la bun sfârșit toate provocările oferite de joc și terorizând locuitorii micuțului sat englezesc unde are loc acțiunea. Fericirea se poate găsi în lucruri simple, precum distrugerea recoltei unui fermier sau fugărirea unui copil până se baricadează într-o cabină telefonică de frica ta (fiindcă ești o gâscă turbată al cărui unic scop este să semeni teroare, haos, nervi și distrugeri minore). Nu mi-am putut imagina nici cât de hazliu poate fi un joc despre o capră. Goat Simulator 3 (care apropo, este al doilea titlu din franciză), a devenit un soi de gaură neagră sau mașină a timpului pentru mine, deoarece îl porneam să semăn neghină în San Angora pentru 30 de minute și când verificam ceasul descopeream că au trecut 4-5 ore de când am decis să duc inelul prețios al uncheșului către amanetul din marele vulcan furios. Dar ce legătură este între o capră cu comportament tipic, o gâscă scoasă din al șaptelea cerc al iadului și o veveriță ordinară din Texas? Haosul.
Deși pare greu de conceput, acest tip de comportament (care parcă este un afront adus ordinii) este oarecum întâlnit în natură. Sunt destule video-uri online cu persoane care sunt agresate de gâște, capre care au un comportament de parcă ar fi posedate (ca de exemplu să meargă în 2 picioare și să ghideze găinile în cloșcă) și veverițe care atacă trecătorii în Central Park. Am avut norocul (sau ghinionul) să văd video-uri cu maimuțe care au pus mâna pe mitraliere, precum AK-47, și care trăgeau cu ele (probabil din greșeală, fiindcă nu cred că ne aflăm încă în situația din Planet of the Apes). Recent am descoperit și Cocaine Bear, care deși a dispus de anumite libertăți creative (necesare pentru a convinge publicul să vadă filmul), este bazat pe o poveste reală a unui urs care timp de câteva ore glorioase în 1985, a fost cel mai drogat (și probabil iute) mamifer de pe pământ. Este foarte probabil să fi fost și singurul animal (de care știm) care a ingerat câteva kilograme de COCAINĂ și a mai supraviețuit câteva ore. Ursul în cauză poate fi vizitat în Kentucky for Kentucky Fun Mall, din Lexington, Kentucky, SUA, unde cică ar oficia și căsătorii, dar nu vă așteptați ca PABLO ESCOBEAR să fie foarte activ sau vorbăreț, din cauză că este împăiat. Acum că v-am convins despre cât de dezordonată, haotică și nebună este natura, să trecem la Squirrel with a Gun, unde ne asumăm rolul unei veverițe de zi cu zi din Texas. Așa cum v-am obișnuit, începem cu povestea.
Et tu, Scrat?
Așa cum am menționat mai sus, jocul a fost inspirat parțial din spectacolele de stand-up a 2 comedieni renumiți. Ideea de bază, și implicit și elevator pitch-ul titlului, este că protagonistul este o veveriță înarmată. …. . Poftim? V-ați așteptat la ceva mai mult? Ok. Povestea este destul de simplă, dezvoltatorul nedorind să ne încarce memoriile cu vreo premisă scoasă din marile opere literare sau de pe marile ecrane unde apare logo-ul Marvel. Veverița noastră tipică din Statele Unite ale Americii (al cărui nume științific este sciurus insanus armatus) ajunge din greșeală într-un buncăr secret unde CIA-ul sau o altă instituție misterioasă a Guvernului Statelor Uniter ale Americii au creat ghinde de aur. De ce au fost aceste ghinde create? Care este scopul lor? Nu știm și nu stăm la întrebări, deoarece scopul protagonistului este să strângă toate ghindele care îi ies în cale. Furtul acesteia va pune veverița față-n față cu singura persoană care nu a reușit să intre în armata de Stromtrooperi a lui Darth Vader, deoarece agentul în cauză reușește să se împiedice și să își piardă arma, pe care protagonistul nostru o ia în lăbuțe și o mânuiește mai ceva ca John Wick. Astfel, mica rozătoare cu tendințe nediagnosticate de psihopat evadează din buncărul secret și terorizează micuța suburbie idilică din SUA, în căutarea tuturor ghindelor de aur (și a cât mai multe ghinde normale). Până aici sună interesant, bun și desprins parcă dintr-un vis febril? Da? Perfect. Deoarece cam asta e tot ce ține de poveste.
Dacă aveați așteptări mari din partea firului narativ, îmi pare sincer rău să vă sfărâm visele. Nu toate jocurile de tip sandbox pot avea povești complexe, cu teme filozofice și care să fie un meta comentariu asupra stării societății actuale, precum seria Grand Theft Auto. Din păcate nu au toate nici bugetul necesar pentru așa ceva, precum franciza Saint`s Row. Astfel, majoritatea trebuie să se bazeze idei generale și să își umple lumea cu diverse lucru de făcut, pseudo-misiuni, referințe de pop-culture și opțiuni de personalizare a personajului. Dacă în Untitled Goose Game știam că scopul meu este de a fi o gâscă în tot sensul cuvântului, iar în ambele titluri din seria Goat Simulator a fost să experimentez viața zilnică a unei capre (care include o sesiune zilnică de vânat fantome și lupte cu săbii laser) în Squirrel with a Gun nu am habar care mi-a fost țelul.
Dintr-o perspectivă pur analitică am crede că jocul este un shooter, dar spre surprinderea tuturor nu este. Jocul are câteva tangențe cu acest gen, dar consider că este mai degrabă un Collectathon, unde scopul este de a aduna toate obiectele de colecție. Progresia în joc este strâns legată de numărul de ghinde de aur pe care le are rozătoarea în posesia sa. Astfel, aceasta va petrece câteva ore bune scormonind prin tot cartierul pentru a găsi această delicatesă dezvoltată de către Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii.
Desigur, ele nu se vor găsi ușor. Fiecare ghindă de aur va veni cu diferite provocări, iar Emmy-urile vor părea o nimica toată comparativ cu aceste fructe aurite ale stejarului. După munci herculeene, rozătoarea va primi premii și distincții mai mari decât a primit Julio Iglesias la a doua ediție a Cerbului de Aur din 1969. Provocările pe care le-am menționat mai devreme poate ar fi distractive, dacă nu ar fi atât de opace. Dintre toate provocările din joc am putut să deduc ușor ceea ce aveam de făcut numai la 2 din ele, acestea fiind un „mini-game” de fotbal american și o secțiune unde podeaua era literalmente lavă, iar eu trebuia să traversez pentru a ajunge la obiectul lucios ce se afla la capăt. Am avut o provocare la început unde am fost nevoie să traversez un câmp minat, dar nu am avut nici o indicație legată de acest fapt. Am descoperit acest aproape de capătul acestei secțiuni, când rozătoarea a devenit în mod involuntar primul astronaut din programul spațial al preppers-ilor americani (cetățenii care se pregătesc pentru apocalipsă prin strângerea de conserve, apă, arme și combustibil) datorită unei mine artizanale pe care călcase. Poate vă întrebați dacă n-am observat eu vreo diferență în teren, textură, etc. Răspunsul este nu. Am încercat de încă 2 ori să parcurg această provocare în modul corect (pe care numai Trump și adepții săi știu care o fi), iar după ce am fost trimis cu bilet doar de dus la marea ghindă din cer, am decis să fentez sistemul și să folosesc geometria texturii de la gardul din această secțiune pentru a trece de această provocare. Dacă sună complicat, vă asigur că nu este, doar că nu este soluția elegantă.
Goodbye, Mr. Anderson…
Din păcate, dacă la provocări lasă de dorit, la fel este situația și la luptele cu arme. Singurii inamici din joc sunt agenții din programul MKGhinda, care au fost luați direct de pe lista celor respinși din admiterea la academia de Stormtroopers. Agenții au acuratețea acestor soldați a vestitului imperiu fascist spațial împreună cu inaptitudinea de a observa mediul lor înconjurător. Este foarte probabil ca o persoană oarbă din divizia de QA la o fabrică de monitoare să vadă pixelii morți de pe display-ul OLED înainte ca făcăturile de agent Smith să observe o VEVERIȚĂ ÎNARMATĂ CU UN LANSATOR DE RACHETE. Dar chiar și de ar observa rozătoarea texană nu ar ajuta la nimic. Exact ca și vestiții soldați îmbrăcați în armură albă, nu reușesc să nimerească veverița, indiferent la ce distanța se află aceasta. Din cauză că aceste clone cumpărate de pe Temu nu reprezintă un pericol pentru protagonist, eliminarea lor devine rapid iritantă. Aceștia sunt înfrânți destul de rapid, dar se vor pune în genunchi înainte să își dea duhul ca veverița să poată să îi execute. Deși sunt distractive execuțiile și sunt parcă desprinse din filmele lui Chad Stahelski, fiecare armă are doar o singură animație de execuție, iar repetarea lor devine obositoare pentru ochi. Există și inamici mai puternici în acest joc, practic sunt ceea ce am numi un Boss în orice alt joc. Aceștia din urmă sunt în nivele speciale, iar strategia de a-i învinge nu este clară și nici ușoară de executat.
Aș spune că m-am distrat cu armele, dar nici acestea nu se ridică la așteptările mele. Sunt aproximativ 6 arme în tot jocul, iar toate au un glitch privind ținta, deoarece proiectilul se duce la stânga de țintă. Am avut o luptă la mijlocul jocului unde nu reușeam să nimeresc inamicii din această cauză și am fost nevoie să trag cu mult la stânga pentru a putea lovi inamicii.
Dacă referitor de lupte nu am avut lucruri bune de spus, vă pot împărtăși că sunt două aspecte ale armelor care mi-au plăcut. Rozătoarea poate să folosească armele pentru a jefuii cetățenii suburbiei idilice, iar bunurile obținute în urma acestei infracțiuni nu sunt bani sau bijuterii, ci ghinde. Al doilea aspect care mi-a plăcut este o mecanică de traversare a jocului ce este legată de armele de foc. Veverița poate să folosească orice armă din dotare pentru traversarea verticală. Unele sunt mai simple, precum pistolul care oferă practic opțiunea unor „sărituri” în plus prin fiecare foc tras, iar altele au rezultate desprinse din desenele Looney Tunes, ca de exemplu folosirea unui lansator de rachete pentru a propulsa micuțul protagonist prin aer (o acțiune asemănătoare cu „rocket jumping”-ul soldatului din Team Fortress 2).
Freestyler, rock the microphone
O altă secțiune unde consider că jocul excelează este la opțiunile de personalizare. Deși jocul începe cu o veveriță simplă, prin parcurgerea diferitelor provocări din joc vom avea acces la cutii de personalizare. Acestea vor conține diferite obiecte pe care le putem echipa, precum pălării (a la Team Fortress 2), costume sau chiar alte tipuri de blană. Dacă v-ați dorit să jucați cu o veveriță îmbrăcată în tuxedo și cu un petec pentru ochi, titlul vă va oferi posibilitatea să experimentați toate scenariile în care rozătoarea îl interpretează pe Emilio Largo din Thunderball (1965).
Ultimele două capitole unde am fost dezamăgit au fost la sunet și la optimizare. Sunetele folosite sunt repetitive, iar muzica devine iritantă foarte rapid. Din păcate nici optimizarea nu este bună, cel puțin nu pe console. Am văzut clipuri de gameplay cu jocul pe calculator, iar acolo pare că rulează mai bine, dar pe PlayStation 5 am avut probleme încă din primul minut al titlului. De cum am deschis am avut parte de momente cu mișcări sacadate, de texturi care nu se încărcau la momentul în care trebuia și unele care apăreau de nicăieri. În prima oră de joc a fost și un patch lansat care a rezolvat una din marile probleme, anume faptul că interfața rămânea vizibilă tot timpul, inclusiv în momentele în care rula un cutscene.
Jocul în sine nu este ceva oribil, având la bază o idee bună care necesită o implementare cu multă atenție la detalii. Nu îl consider a fi cel mai rău joc pe care l-am jucat, și văd mult potențial în el. Drept urmare, sper ca prin viitoare patch-uri să mai repare din problemele curente și am speranțe că o potențială continuare la acest proiect micuț (care are între 2 și 8 ore, în funcție de stilul de joc) se va materializa cândva și va atinge potențialul pe care atât dezvoltatorul cât și eu consider că îl are acest titlu.
Squirell with a Gun este distribuit prin intermediul celor de la Maximum Entertainment, care ne-au oferit un cod de recenzie pentru Playstation 5 și este disponibil din 15 octombrie 2024 pe PlayStation 5 și Xbox Series X/S, iar pe PC este disponibil prin Steam de pe 29 august 2024.
Gen: Sandbox, Platformer, Shooter
Lansare: 15.10.2024
Studio: Dee Dee Creations LLC
Distribuitor: Maximum Entertainment
Platforme: Playstation 5, Xbox Series X/S, PC (Steam)
Clasificare: 12+
Sistem de testare: PlayStation 5
Sinopsis: Veverița întâlnește arma. Ca cel mai enervant rozător din cartier, dezvoltă un talent (și poate o pasiune) pentru crime și haos în căutarea ghindei de aur în acest joc nebun de tip shooter sandbox si platformer puzzle. Lupta cu colți, gheare și arme pentru a scapă dintr-o facilitate subterana secreta și pentru a înfrunta Agenții.
Lupta cu colți, gheare si arme!
Descoperă ce poate face o veverița imprevizibilă cu o arma în lăbuțele ei (sau doar cu lăbuțele ei) și cât de departe poate merge acest diabolic pufos pentru a-și aduna ghindele. Evadează dintr-o facilitate subterana secreta și înfruntă Agenții. Îmbunătățește-ți armele și găsește alte buncăre secrete pentru a înfrunta șefii de elita sau chiar să distrugi un tanc. Schimbă-ți armele pentru a încerca toate cele 12 tipuri de eliminări ale dușmanilor.
Rezolva Camere cu Puzzle-uri Complexe pentru a Aduna Ghindele de Aur
Navighează provocările unice ale puzzle-urilor pentru a aduna toate ghindele de aur, folosind creativitatea în modul în care folosești arsenalul de arme, beneficiind de reculul armelor pentru a-ți da un impuls. Adună suficiente ghinde de aur pentru a debloca secțiuni ascunse ale jocului.
Distrează-te într-un Sandbox Nebun
Explorează lumea din perspectiva unei veverițe sau plimbă-te cu mașina ta de jucărie. Terorizează cartierul sau cere mângâieri de la trecătorii curioși. Ajută-i în schimbul unor bunătăți (sau pur si simplu jefuiește-i) și deblochează cosmetice pentru a-ți crea stilul veverița.
