Genul simulatoarelor de renovări a explodat în ultimii ani, de la simple jocuri în care vopseai pereți și schimbai mobilierul, până la producții în care construiești cartiere întregi, dezvoltatorii au încercat să găsească tot felul de variante pentru o rețetă care, surprinzător, continuă să prindă la public. Aproape toate au însă același numitor comun: trebuie să faci treabă impecabilă. Clientul trebuie să fie mulțumit, casa trebuie să arate perfect, iar fiecare obiect trebuie montat exact unde trebuie. Perfecțiunea este răsplătită, iar orice greșeală este penalizată.
Ei bine, Low-Budget Repairs este tocmai opusul, e pe sistemul CINE V-A LUCRAT AICI? Tocmai de asta mi-a atras imediat atenția, că nu vine cu mecanicile genului, ci schimbă complet filosofia din spatele lor. În loc să fii meșterul model, omul care își pune sufletul în fiecare renovare, devii un descurcăreț autentic. Un individ care încearcă să termine lucrarea cât mai repede, cu cele mai mici costuri și, dacă se poate, fără prea mult efort. Nu urmărești nota zece, din ce am jucat, parcă nici nu te lasă fizica jocului să pui gresia sau faianța la milimetru. Dacă ai ieșit pe profit și clientul nu observă toate improvizațiile făcute, înseamnă că ai câștigat.
Idee simplă, dar incredibil de eficientă
Povestea începe într-o manieră neașteptată, personajul principal ajunge în Polonia, în casa unei rude care a plecat în America. Locuința arată jalnic, ani întregi de nepăsare și-au pus amprenta asupra ei, iar între timp casa a devenit refugiu pentru oamenii străzii. Gunoaie peste tot, mobilier distrus, pereți murdari și o atmosferă apăsătoare, care contrastează plăcut cu umorul pe care jocul îl introduce încă din primele minute.
Primele momente sunt dedicate curățeniei și familiarizării cu mecanicile de bază. Aduni mizeria, arunci obiectele inutile, repari câteva lucruri și începi să descoperi încet-încet lumea în care vei petrece următoarea oră. Tot ruda din America, la telefon îți spune despre un șampion, așa că îl vei întâlni pe meșterul local, un bețiv notoriu. Genul ăla de meșter pe care îl știm cu toții, căruia îi tremură mâna dacă nu bagă o cinzeacă de vodcă la prima oră.
Și uite așa meșterul devine mentorul tău, omul care îți explică tainele meseriei și te introduce în universul renovărilor. Numai că relația voastră nu durează prea mult. Într-un moment cât se poate de absurd, omul moare electrocutat. De aici înainte, sfaturile continuă să vină, doar că din partea fantomei sale.
Acum nu luați jocul prea în serios, că asta vă și ajută, deci nu e horror sau mai știu eu ce. Dialogurile sunt amuzante, situațiile absurde apar natural, iar combinația dintre realismul renovărilor și elementele supranaturale funcționează neașteptat de bine. Începi să primești diverse lucrări prin oraș și începi să repari locuințele oamenilor. Doar că, spre deosebire de alte jocuri din același gen, aici nu ești încurajat să fii perfecționist. Păcat că ține prea puțin.
Jocul pare construit în jurul ideii că orice economie este binevenită. Dacă poți păcăli sistemul fără să fii prins, fă-o. Dacă există o metodă mai rapidă și mai ieftină de a termina lucrarea, nimeni nu te împiedică să o alegi.
Exemplul perfect este mutarea mobilierului, în sensul că în loc să cobori o canapea pe scări, să te chinui cu ea prin uși și holuri înguste, pur și simplu deschizi fereastra și o arunci afară. Este o scenă care m-a făcut să râd, dar care definește perfect spiritul jocului. Să terminăm cât mai repede, le luăm banii și plecăm.
Să terminăm cât mai repede, le luăm banii și plecăm.
Aici apare diferența față de House Flipper și celelalte simulatoare de renovări. În loc să joci rolul unui profesionist meticulos, intri în pielea unui personaj care seamănă mai degrabă cu meșterul acela despre care ai auzit că “rezolvă el”, chiar dacă uneori soluțiile lui sunt cel puțin discutabile.
Atmosfera contribuie și ea enorm la farmecul jocului. Decorurile au acel aer specific Europei de Est. Clădiri vechi, apartamente modeste, curți neîngrijite și personaje care par inspirate din oamenii pe care îi întâlnești zilnic. Nu încearcă să copieze suburbiile perfecte din America și nici vilele luxoase pe care le vezi în alte simulatoare. Totul pare mai apropiat de realitatea noastră, iar acest lucru îi oferă o identitate proprie.
Din punct de vedere al gameplay-ului, mecanicile sunt intuitive. Curățenia, reparațiile și interacțiunea cu obiectele funcționează bine încă din această versiune demonstrativă. Controalele sunt precise, iar ritmul este suficient de relaxat încât să nu devină frustrant. În același timp, există destule momente amuzante încât să nu simți că faci doar muncă repetitivă. E cam greu cu canapelele și obiectele grele, se mișcă groaznic, aici mai e de lucrat.
Problema este că demo-ul se termină exact când începe să devină cu adevărat interesant. Campania demonstrativă poate fi parcursă în aproximativ 30 de minute dacă mergi direct spre obiective. Eu am petrecut aproape două ore explorând fiecare încăpere, încercând toate interacțiunile disponibile și căutând eventuale secrete, însă chiar și așa am rămas cu impresia că am văzut doar o mică parte din ceea ce ar putea deveni jocul.
Nu există încă foarte multe contracte, nici suficiente unelte sau posibilități de personalizare pentru a evalua profunzimea experienței finale. Este clar că dezvoltatorii au preferat să prezinte atmosfera și conceptul, nu cantitatea de conținut. Mai ales datorită umorului. Fantoma meșterului, dialogurile, situațiile absurde și abordarea lipsită de scrupule transformă fiecare misiune într-o experiență diferită față de ceea ce oferă concurența. Este genul de joc care pare construit cu suficientă personalitate încât să nu fie confundat cu încă o copie a lui House Flipper.
Rămâne însă întrebarea cea mai importantă: va avea suficient conținut? Dacă versiunea finală va include zeci de contracte, tipuri variate de locuințe, sisteme de progresie, unelte noi, obiecte de deblocat și situații tot mai trăsnite, atunci există toate șansele să devină unul dintre cele mai interesante simulatoare ale anului. Dacă, în schimb, dezvoltatorii vor miza doar pe glume și pe ideea de “meșter șmecher”, există riscul ca farmecul să se consume după câteva ore.
Am terminat demo-ul cu zâmbetul pe buze și cu senzația că dezvoltatorii au o idee excelentă în mâini.
Low-Budget Repairs este dezvoltat de Gray2RGB și distribuit de Simplicity Games, PlayWay S.A. și va fi lansat din 13 august pe Steam.
