“Marvel’s Guardians of the Galaxy este una din suprizele anului acesta, aflându-se pe liste serioase de nominalizări la Jocurile Anului…“
Gen: Acțiune, Aventură
Lansare: 28 octombrie 2021
Studio: Eidos-Montréal
Distribuitor: Square Enix
Platforme: PlayStation 4, PlayStation 5, Xbox One, Xbox One Series X, PC, Nintendo Switch
Clasificare: AG
Sinopsis:
Sunteți Star-Lord, deci nimic nu este interzis cu stilul tău îndrăzneț de luptă, de la Element Blasters și jet boot-powered dropkicks până la tag-team beat-downs. Cu Gardienii luptând alături de tine, îți vei copleși adversarii cu atacuri în stilul tău. Între timp, consecințele deciziilor tale vor varia de la ușoare la neașteptate pe măsură ce călătoria ta continuă.
Recenzie:
Cândva, nu numai că îmi plăceau poveștile SF intergalactice presărate cu ciudățenii și umor, dar cochetam cu propriile încercări narative. Nu cred că nu mi-au plăcut vreodată. Așa că cine mă cunoaște cât de cât s-ar aștepta să fiu un admirator al gardienilor. Iată că totuși filmele lui James Gunn nu au fost tocmai preferatele mele din Marvel Cinematic Universe. M-au distrat și le-am apreciat, însă nu mi-au comunicat așa multe stări ca alte titluri din colecție. Până la acest joc nu știam că sunt de fapt un fan Guardians of the Galaxy.
Nu știu să explic clar ce anume mă atrage la acest gen, probabil deva din infinitatea de posibilități generată de un univers bine pus la punct – iar acest joc reușește partea de world-building cu brio.
Marvel’s Guardians of the Galaxy este una din suprizele anului acesta, aflându-se pe liste serioase de nominalizări la Jocurile Anului pe diverse publicații și inclusiv la The Game Awards unde a câștigat premiul pentru Cea Mai Bună Narațiune, însă nu a reușit și la coloana sonoră din păcate. Impresia de surpriză față de calitatea bună a tuturor componentelor jocului vine din așteptările scăzute față de Square Enix după Avengers (așa cum am precizat și în primele mele impresii) și din faptul că s-a lansat la un timp relativ scurt după dezvăluirea oficială, asfel că nu a fost suficient timp pentru a se genera prea mult hype.
Jocul acesta mi-a depășit așteptările încă din primele sale ore și nu m-a dezamăgit în niciun punct până la capătul său, în ciuda faptului că este de durată. Firul narativ te ține în priză constant pentru că tot timpul se petrece câte ceva sau echipa ajunge la un impas sau motiv de ceartă/împăcare. Nivelurile sunt atent echilibrate între lupte frenetice, puzzle-uri și platforming. Momentele fără lupte sunt pline de dialog între personaje la care poți ține cu unul sau cu celălalt încercând să redresezi atenția membrilor.
Mă întreb cât timp a durat scrierea scenariului, pentru că nimeni nu tace aproape niciodată, chiar și discuțiile opționale vin cu informații sau glume noi. Puzzle-urile nu sunt dificile, mai ales dacă te folosești de casca lui Star-Lord pentru a vedea indiciile sau le activezi în meniu. Însă oferă oricum doza potrivită de pauză dintre lupte și oportunitatea perfectă de a te obișnui cu abilitățile personajelor – ca într-un teambuilding. Acum că mă gândesc, cred că poți folosi secvențe din joc pentru a demonstra anumite teorii de leadership. Pe întreg parcursul jocului dezvoltatorii – Eidos Montreal – nu au contenit să-mi demostreze cât de creativi pot fi. Știu că personalul unui studio se poate schimba semnificativ între ani și proiecte, dar tot sunt puțin uimit că este vorba de același studio care a adus Deus Ex: Human Revolution și Mankind Divided (a nu se confunda cu Crystal Dynamics care se ocupă de Avengers în continuare).
Abordarea lor este fidelă universului Marvel și totodată unică. Se vede că și-au făcut serios temele și că sunt fani respectabili ai benzilor desenate și ale celor două ecranizări. Stilul umoristic și aventuros este prezent fără să bată aceleași cărări neapărat. De pildă, originea numelui ales de Peter de exemplu este o idee nouă, „Star-Lord” fiind o trupă rock fictivă pe care Peter a admirat-o în adolescență. Și ce mai trupă! Nici nu-ți vine să crezi că este creată special pentru joc și că nu exista de prin anii ’80. După urechile mele, e mai ceva ca Samurai din Cyberpunk 2077. Mai jos este playlist-ul de care te poți bucura pe YouTube. Eu unul sunt puternic motivat de aceste piese când le ascult în afara contextului jocului. „Zero to Hero”, cireașa de pe tortul muzical, m-a influențat cel mai tare. Sunt incluse în coloana sonoră și piese cu licență grozave, cum ar fi “(Don’t Fear) The Reaper” de la Blue Öyster Cult care este incredibil de relevantă în poveste. Asta fiindcă tema serioasă a evenimentelor este teama de a pierde pe cineva drag și felul în care se recuperează fiecare personaj după o pierdere traumatizantă. Cultul religios al lui Raker reprezintă o opoziție care te pune pe gânduri. Ah și partea cea mai tare? Poți asculta orice piesă disponibilă în timp ce te afli pe navă între misiuni.
Spuneam data trecută că sunt alegeri pe care le faci în rolul lui Star-Lord care au repercusiuni la care m-am gândit mai târziu. Există și alegeri cu consecințe minore însă compensează cu umor și te poți simți ridicol în pielea liderului. Star-Lord / Peter Quill nu era înainte un personaj de bandă desenată în care să mă regăsesc, jocul a reușit să-l creioneze într-o manieră credibilă care te pune în bocancii lui, și e natural să-i trăiești stările. Drax, Groot, Rocket și Gamora sunt și ei credibili creionați, văzuți din perspectiva lui Peter. Sunt mai curios acum să citesc volume de bandă desenată ale Gardienilor Galaxiei; în anii trecuți am citit doar o ediție de buzunar de Rocket Racoon și un număr de la Free Comic Book Day. Am înțeles personajul în alte feluri față de interpretarea lui Chris Pratt. Este adevărat că uneori jocul bate filmul ca exprimare artistică deoarece are posibilitatea să te implice în interpretarea personajului principal.
Credeam în vreo două momente că mă apropii cu siguranță de final, când de fapt eram pe la jumătatea poveștii. Multiplele capitole ale firului narativ sunt ca niște episoade consistente de serial. Mă abțin de la divulgarea numărului lor ca să vă las și vouă oportunitatea de a savura opvestea fără a-i cunoaște durata cu prea multă exactitate. Într-un fel chiar îmi doream să nu se termine prea repede. M-am săturat de jocuri care sunt lungite artificial cu conținut sterp și side quest-uri de duzină. Guardians of the Galaxy durează mai mult decât o după-amiază fără să te plictisească. Uneori afli mai multe despre Peter în flashback-uri, alteori explorezi motivațiile unuia dintre gardieni. Există zone cu potențial de explorare, unde descoperi resurse pentru upgrade la abilități ascunse sau costume alternative pentru câte un membru al echipei. Uneori citești diverse texte lăsate de alte personaje care au trecut pe acolo. Easter egg-urile nu lipsesc nici ele. Capitolele merită revizitate, mai ales cel în care ajungi prima oară pe Knowhere, unde poți vizita muzeul Colecționarului.
Desigur, oricât de captivată este pălăvrăgeala, miezul unui joc de acțiune tot în combat stă. Sistemul de combat te invită să fi creativ în eliminarea răufăcătorilor. Povesteam în articolul anterior cum utilizarea abilităților celorlalți membri îmi amintește de Mass Effect. După ce le deblochezi pe toate, în ultimele părți ale jocului, luptele devin și mai distractive. Abilitățile speciale ale personajelor devin disponibile după anumite momente cheie din poveste, ele reprezentând ceva din evoluția unui personaj, și nu pot fi obținute cu puncte de experiență ca celelalte trei. Muniția specială din pistoalele lui Star-Lord își face apariția treptat pe parcusul poveștii tot în momente cheie. Vei întâlni inamici care sunt sensibili doar la un anumit tip de muniție ca să le spargi armura, dar vei întâlni și obstacole sau puzzle-uri care pot fi depășite, la fel, schimbând muniția.
Acțiunea este accesibilă în principiu datorită numeroaselor opțiuni din meniu care îți fac viața mai ușoară, care îți permit să îți setezi o dificultate după propriul tău nivel de confort astfel încât să te bucuri și de poveste și de provocare. Eu de exemplu îmi doresc ca orice joc gândit cu Quick Time Event-uri să aibă opțiunea să le dezactivez atâta timp cât nu sunt esențiale în progresia narațiunii. Luptele au fost tot timpul o plăcere și mă bucura apariția unui nou tip de inamic pentru care trebuie să-mi găsesc o strategie. Dacă folosești corect și funcția de Huddle Up în care îți motivezi echipa, te bucuri și de câte o piesă muzicală bestială în timpul luptei.
E cam greu să nu recomanzi jocul. Singurele nefericiri avute au ținut de unele bug-uri mai mult sau mai puțin enervante. Cel mai invaziv a fost unul în care Drax începea să mă urmărească peste tot pe navă, și intra în cadru în timpul disucțiilor opționale cu ceilalți și nu puteam vedea expresiile faciale. Apropo, în timpul misiunilor niciodată nu a trebuit să încetinesc ca să fiu ajuns din urmă de NPC-urile care vorbesc. Ca să vezi, Eidos-Montréal chiar știu ce vor gamerii! Puținele secvențe de luptă spațială controlând nava au fost pentru mine o distragere de la restul jocului și cumva nenecesare.
Eidos-Montréal chiar știu ce vor gamerii!
În rest, jocul are de oferit multe bunătăți îmbrăcate într-o atmosferă vibrantă retro. Photo Mode-ul pe cinste (cu numeroase variante de cadre ca de coperți de bandă desenată sau album muzical), opțiunile vaste de accesibilitate, lupte ce dau dependență, o interpretare credibilă a personajelor și o poveste cu inimă – toate acestea formează o rețetă de succes care sper să se repete într-un sequel cu disponibilități tehnice mai avansate.
În nici două luni pline de la lansare, Marvel’s Guardians of the Galaxy se găsește la o reducere substanțială pe toate platformele pe care este lansat, chiar în acest moment. Ar fi păcat să nu-l încerci, dacă jocurile action-adventure îți fac de obicei plăcere. Iar dacă nu ai încredere în critici te poți uita la reacțiile pozitive ale utilizatorilor. Dacă nu era It Takes Two, căruia îi acord titlul de Jocul Anului pe lista proprie, datorită legăturii personale din viața mea (și chiar este cel mai bun joc de doi jucători peste care am dat vreodată), cu siguranță Guardians ar fi ajuns pentru mine jocul anului 2021.
Marvel’s Guardians of the Galaxy este distribuit de Square Enix și este disponibil din 28 octombrie pentru PlayStation 4, PlayStation 5, Xbox One, Xbox One Series X, PC, Nintendo Switch.
