La ce ne așteptăm de la „Mari Evadări cu Morgan Freeman”

Ascultă acest articol

Talentul lui Morgan Freeman ca narator este universal cunoscut. Până și un documentar detaliat despre cum crește iarba – relatat în timp real cât privim efectiv cum crește iarba – ar avea conotații epice dacă vocea narativă ar aparține lui Morgan Freeman. Așa că îți imaginezi ce captivante pot fi poveștile celor mai mari evadări din închisori din istorie când sunt descrise de maestrul vocii narative.

HISTORY Channel ne propune ca în fiecare luni, începând cu 7 martie, să urmărim alături de Morgan Freeman o serie ce documentează cele mai creative și fascinante operațiuni de evadare din cele mai sigure penitenciare din lume.

Înaintea vizionării de presă a primului episod, cel dedicat renumitului Alcatraz, am avut plăcerea de a participa la o discuție pe marginea subiectului evadării cu prof. dr. colonel Tudorel Butoi, un criminolog cu o experiență de peste 35 de ani. Interviul a fost moderat de jurnalista Cristina Bazavan, și am avut ocazia să punem întrebări. S-a discutat despre psihologia infractorului care încearcă sau reușește să evadeze din închisoare, cazuri autohtone și altele, pregătindu-ne practic de serialul documentar cu un profil psihologic al personajelor principale. Totodată putem cu toții reflecta chiar și după primul episod asupra anilor irosiți în închisori și asupra șireteniei din spatele gestului de evadare. Dl. Butoi nu crede în „mitul inteligenței”, considerând că un om inteligent nu ajuge la închisoare, dar este suficient de viclean să identifice șubrezenia sistemului de pază, să observe diverse spații de ieșire și camuflare, diversele conducte, canale ș.a.m.d. „Evadează cei care sunt inapți să se adapteze programului de penitenciar despre care am vorbit, sunt indivizi pentru care libertatea este totul. Bioinstinctual caută soarele și lumina, se hrănesc din amintirile pe care le-au avut în viață, în societate. Nu pot suporta lipsa legăturii cu iubita, cu mama, cu părinții, cu prietenii”.

L-am întrebat dacă a cunoscut deținuți care au vrut să evadeze dorind sincer să se îndrepte din timp în loc să aștepte să treacă întreaga sentință. Se pare că există asemenea cazuri, dânsul a întâlnit mulți deținuți care și-au dorit cu sinceritate să se apropie de bine, să se reabiliteze și să îndrepte cât se mai poate din trecutul lor. Din punct de vedere psihologic adăpostul se găsește la mamă, , rude sau prieteni (de obicei cu care au făcut armata). Reinserția socială este încercată într-o zonă de confort psihologic. Însă tocmai din cauza acestui confort previzibil mulți evadați au fost capturați și readuși în celule.

Revenind la oile noastre din Alcatraz, primul episod din Mari Evadări relatează așadar întreaga operațiune de evadare din iunie 1962. Frank Morris și frații Clarence și John Anglin au dispărut pe mare după ce au evadat din penitenciarul care era considerat la momentul respectiv unul din care este imposibil să evadezi. S-ar spune că Allen West, cel ce a rămas în urmă în celula sa, ar fi cel care a venit inițial cu ideea. Dacă nu ai citit despre caz cu altă ocazie, nu voi divulga planul celor patru deținuți vicleni dar voi descrie atmosfera episodului.

Personal nu aș spune că Morgan Freeman este atracția principală, și o spun într-un sens pozitiv. Este mai degrabă momeala perfectă care ne ademenește să urmărim subiectul. Miezul informațiilor amănunțite este dat de diverșii specialiști care sunt intervievați și relatează cazul. Aceștia au participat fie direct, fie au studiat cu dedicație îndeaproape cazul. Îmi place că informațiile sunt puse cap la cap într-o succesiune care îți stârnește și păstrează interesul în fața ecranului, ca să ai o imagine de ansamblu abia după punctul culminant. În acest episod, și mă aștept ca și în următoarele, participă la discuție și un membru al familiei unuia dintre deținuți. De aceea mi s-a părut și mai interesant de urmărit cazul, având la dispoziție atât informații personale cât și analize profesioniste. La final, concluziile diferă în fucție de perspectivă, publicul având de ales să creadă ce își dorește despre persoanele evadate, despre soarta acestora sau despre profilul psihologic.

În doar 40+ de minute nu poți oferi chiar toate detaliile, și trebuie să păstrezi atenția publicului într-un mod palpitant. Am rămas cu câteva întrebări legate de tehnicile folosite de cei patru deținuți pe parcursul planurilor lor. Cu siguranță unele piese lipsă din puzzle rămân și astăzi negăsite, făcând loc speculațiilor. Am simțit nevoia să mă documentez despre caz ca să-mi răspund la unele întrebări. Cred că asta este pe undeva și ideea, să-ți dorești eventual să aprofundezi subiectul.

Freeman narazează aventura pușcăriașilor în încercarea lor a ajunge la libertate. Vocea sa descrie capacitățile închisorii și profilul deținuților. Este plăcut astfel să urmărești subiectul – deja incitant în sine – fără să te plictisești deloc. Vom afla astfel pe parcursul seriei cât de aproape sunt filmele care relatează povești inspirate din viața reală sau fictive. Consider după vizionarea unui episod de „Mari Evadări”, că cel puțin în cazul secolului trecut, poveștile din filmele pe această temă nu sunt chiar departe de realitatea plauzibilă.

Recuzita și aspectul actorilor care recreează evenimentele sunt destul de aproape de autenticitate. Nu se ivește iluzia că te afli exact acolo, dramatizarea acțiunii rămâne la stadiul unui documentar, a nu se confunda cu un film de acțiune.

Per total sunt satisfăcut de informațiile pe care le-am reținut din episod și mai mult decât mulțumit de stilul în care sunt relatate evenimentele, atât de către gloriosul narator cât și de diverșii specialiști care merită să fie căutați pe Internet de către cei care vor să aprofundeze știința criminalistă.

Alcatraz este, sincer, suficient de des în atenția publicului. Mă bucur că am aflat concret care a fost cazul care l-a închis, însă abia aștept să văd celelalte 7 închisori și poveștile lor aferente. Sunt curios cu precădere să văd întâmplări mai aproape de contemporan, când te aștepți ca închisorile să dispună de sisteme mai eficiente de securitate. Programul episoadelor îl găsești aici.

Cred că până la episodul 2 ar merita (și ar fi cazul, dacă mă consider cinefil) să văd și eu, în sfârșit, Închisoarea Îngerilor, filmul care-l recomandă pe Morgan Freeman pentru această serie documentară.