Ascultă acest articolÎn data de 3 februarie 2023 a avut loc la Liberty Center lansarea primului eveniment dedicat integral cinematografiei chineze pe meleaguri mioritice.
În prezența Excelenței sale, Ambasadorul Republicii Populare Chineze, Han Chunlin și a criticului de film Irina Margareta Nistor, aveam să participăm la lansarea „Zilelor Filmului Chinezesc”, fiind programate între 3 și 9 februarie proiecția a șase filme, printre care și documentarul „The Magical Craftsmanship of Suzhou”, un documentar care explorează viețile unor artizani care reușesc să facă artă în pofida durerii sau a obstacolelor.
Documentarul amintit anterior, prezentat cu ocazia deschiderii oficiale a „Zilelor Filmului Chinezesc” la Liberty Center – Happy Cinema, ne aduce în față nouă europenilor un adevărat paradox, dacă vreți o îngemănare a vechiului cu noul, într-un secol al tehnologiilor avansate (care au cuprins și China comunistă), dar care și astăzi se mai păstrează, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor.
China este unul din cele mai vechi imperii, de mai bine de 3500 de ani, iar istoria consemnează și cea mai veche dinastie, Dinastia Shang, care a domnit în China în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea î.Hr. și secolul al XI-lea î.Hr, ulterior luând naștere China modernă, în jurul anului 220 î.Hr, care cunoaște o eră complet nouă, în care respectul pentru știință și invenții și încurajarea creativității au devenit principiile directoare ale societății.
Privind retrospectiv la contribuțiile pe care civilizația chineză le-a adus lumii, avem motive să credem că o China mai prosperă și mai puternică va aduce cu siguranță noi contribuții la civilizația omenirii.
Așa cum ni se prezintă și în lucrarea „Renaşterea unui imperiu: cultură şi guvernare în perioada dinastiei chineze Song”, apărută la Editura Astralis în 2019 și semnată de Camelia Pantazi-Tudor (partenera mea de la evenimentul amintit anterior, alături de Magda Băcescu, soția mea), au existat perioade extrem de tulburi în vastul imperiu chinez, mai ales în perioada dinastiei Tang (618-908), iar după 50 de ani Imperiul Chinez avea să cunoască o nouă dinastie care avea să schimbe fața Imperiului, multe din lucrurile dezvoltate atunci existând și astăzi.
Vorbim de celebra dinastie Song, despre care Camelia Pantazi-Tudor scrie în cartea sa: „După cincizeci și trei de ani de haos, în timpul dinastiei Song (960-1279), se continuă tradiția confucianistă din epoca Tang. Considerată drept o perioadă de renaștere confucianistă, dinastia Song se bucură de existența la conducerea imperiului a unor împărați luminați.”
Așa cum spuneam anterior, în perioada dinastiei Song se pun bazele unei regiuni cunoscute și astăzi pentru perfecțiunea meșteșugurilor, duse până la gradul de adevărată artă. Pomeneam la început de documentarul proiectat la deschiderea oficială a „Zilelor Filmului Chinezesc” despre Suzhou, iată că în cele ce urmează descoperim perfecțiunea în arta meșteșugurilor.
„The Magical Craftsmanship of Suzhou” – documentar
Există anumite percepții istorice care influențează noțiunea de artă tradițională asiatică și, deși fiecare regiune are propriile atribute unice, istoria profundă a artelor și meșteșugurilor tradiționale chinezești evocă adesea o explorare aproape mitică a folclorului, și a exuberanței. Temele interpretate și date ca formă de artizani, făurite de moștenire și modelate de mâini întinse de vreme, înnodate de repetiție și dedicare, nu sunt doar pentru meșteșug, ci pentru fiecare demers artistic în sine.
Și, deși aceste percepții aspiraționale dețin un adevăr fundamental, ele umbresc adesea durerea sufletească, lupta și relația aparent ostilă cu care se confruntă artizanii în fața tehnologiei care invadează, alimentată de fetișul volatil al Chinei pentru modernizare. În provincia Jiangsu, din estul Chinei, se află orașul Suzhou, un oraș renumit în care atât dinastiile din trecutul îndepărtat, cât și colecționarii contemporani au căutat cele mai bune obiecte de artizanat, de la mobilier din lemn bogat la felinare din țesături hipnotizante, la dulciuri delicate, sculpturi subtile din semințe, broderii complexe și cele mai fine țesături
Suzhou a ocupat un loc de mândrie în patrimoniul artistic al Chinei de aproape două mii de ani, alimentând o cultură recurentă a maestrului și ucenicului, în care secretele comerciale infuzează ADN-ul artizanilor săi, iar aleile sale modeste, mărginite de depozite șubrede, contrazic artefactele de lux create în interior.
Cu toate acestea, cu tot farmecul și respectul său, Suzhou a fost împins în lumea modernă, iar clădirile înalte din sticlă și beton se înalță peste aleile pitorești, în timp ce luminile de neon spală felinarele opulente din mătase care odinioară împodobeau numeroasele structuri din lemn ale orașului.
Este o incursiune inevitabilă a puterii economice a Chinei, care a forțat o schimbare evolutivă a identității culturale a țării. Iar odată cu această generație actuală de maeștri vechi care încep să se pensioneze, interesul pentru ucenicie începe să scadă. Iar acei entuziaști mai tineri care se apucă de meserie îi constrâng pe cei mai în vârstă cu noi idei, metode și estetici, adesea în contradicție cu viețile petrecute dedicate stăpânirii unei singure forme de artă.
Această amenințare existențială, juxtapusă alături de o nouă și antrenantă trezire culturală creativă, este cea care stă la baza celui mai recent film documentar al regizorului Sun Zengtian, „The Magical Craftsmanship of Suzhou”, care încearcă nu doar să facă o cronică a unei generații în declin de artizani renumiți, ci și să le celebreze influența, explorând evoluția diferitelor arte, a artiștilor înșiși și a celor care asigură viitorul prin trecutul său.
Mesajul cheie pe care cei de aici îl transmit este despre tradiție și inovație prin explorarea meșteșugurilor. Viața meșteșugarilor din Suzhou nu poate fi separată de influențele culturii. Tradiția se întâlnește cu modernitatea, iar inovația evoluează din moștenire, doar așa acești oameni, ambasadori ai Patrimoniului imaterial din China pot crea o viață mai bună și obiecte de artizanat frumoase, precum și construi un oraș frumos. De acest lucru trebuie să țină cont în timpul urbanizării și îmbunătățirii standardelor de viață în procesul de modernizare a Chinei.
Orașul Suzhou, așa cum ni s-a prezentat în documentar, este un oraș antic din China, cu o istorie de peste 2.000 de ani. Situl orașului nu a fost aproape deloc schimbat, așa că are o istorie și un patrimoniu cultural îndelungat.
Între timp, Suzhou a devenit un oraș modernizat, mai ales după dezvoltarea rapidă a reformei și deschiderii economice chineze. Integrarea culturii antice și a modernității, în plus față de mediul bazat pe revere și lacuri, face ca Suzhou să fie foarte fermecător.
Dar, deși „The Magical Craftsmanship of Suzhou” ar fi putut să se bazeze cu ușurință pe frumusețea și eleganța artelor sale impresionante, filmul reușește să își ducă publicul mai adânc în viața artizanilor, prezentând adesea frustrările cu care se confruntă, nu doar din cauza lumii care se modernizează în jurul lor, ci și din cauza tribulațiilor foarte reale de a experimenta îmbătrânirea trupurilor lor, în timp ce motivația lor rezistă. Un exemplu este cel al trepidațiilor debilitante pe care le resimte un bucătar celebru de gustări de pe vas, în timp ce un meșter de brocart Song se luptă cu vederea care îi scade.
Este un atribut care fundamentează narațiunea în emoții umane reale, înlăturând în mod eficient noțiunile romantice din spatele artei rafinate și oferind o apreciere mult mai profundă a muncii și a scarificărilor făcute de oameni reali pentru a obține o asemenea calitate a muncii.
Dezvoltarea societății în ansamblul ei, și mai ales într-o țară precum China, este locul unde fiecare oraș recuperează cu nerăbdare și fiecare domeniu este renovat urgent, iar acest lucru a creat o mare contradicție și un conflict între tradiție și modernitate. În acest sens, Suzhou este unul dintre cele mai bune orașe din China care se ocupă de această problemă.
“Inima” orașului Suzhou nu este strâns legată de meșteșuguri și artizani. Corpul principal al Suzhou este orașul modern, iar curentul principal este viața modernă. Și-a păstrat zonele vechi, ceea ce reprezintă un spațiu relativ intact pentru cultura tradițională.
În același timp, a creat un nou parc științific și tehnologic pentru a realiza această inovație tehnologică, pentru a dezvolta industria prelucrătoare. În acest fel, se formează o tripartiție care face ca orașul să fie plin de tradiție și vitalitate inovatoare.
După o amplă documentare, am aflat că, în comparație cu alte câteva orașe din China, cele mai multe dintre ele se află în conflict între menținerea tradiției și dezvoltarea inovatoare, dezvoltarea suprimând sau chiar distrugând cultura tradițională, iar Suzhou este un oraș care merită în mod deosebit să învățăm de la el.
Meșteșugurile din Suzhou exprimă, de asemenea, o semnificație mai largă, aceea că direcția unui oraș, sau chiar a unei țări, ar trebui să fie aceea de a-și menține tradițiile culturale frumoase, inovând și dezvoltându-se în același timp.
Acest documentar arată societatea actuală, epoca chineză actuală care se dezvoltă cu fiecare zi care trece, iar atât tradiția, cât și modernitatea sunt în continuă schimbare. Industria cinematografică a Chinei și acest meșteșug sunt de fapt foarte asemănătoare.
Când am vizionat filmul, despre meșteșugurile din Suzhou, am realizat că regizorul a vrut ca pelicula sa să fie o reflecție asupra tradițiilor care pot fi transmise mai departe și că sunt de fapt rezultatul inovației. Altfel spus, tradițiile care supraviețuiesc sunt inovatoare la momentul respectiv și apoi devin tradițiile de mâine.
Filmul este la fel, de aceea regizorul a fost foarte dornic să îmbrățișeze noile tehnologii în film, schimbările în materie de echipamente, schimbările în tehnicile de creație, toate acestea oferind un domeniu mai larg de creativitate, mai multe metode, mai multă comoditate.
„The Magical Craftsmanship of Suzhou” este un film emoționant. Este în același timp o vitrină de lucrări de artă frumos realizate, un profil emoționant al unor artiști dedicați, amuzanți și generoși.
Este o conversație filosofică despre comunitate și o celebrare a culturii. Dar, în cele din urmă, Sun a realizat un documentar care, peste ani, va fi mai relevant și mai necesar ca niciodată. Și, deși rămâne în esență o narațiune chineză fundamentală, există lecții și perspective care pot fi desprinse de oricine are o inimă creativă și o perspectivă nostalgică asupra trecutului.
Documentarul începe să fie proiectat în străinătate la momentul potrivit, poate și pentru că Pandemia este aproape de sfârșit, dar cu toate astea relațiile internaționale au devenit deosebit de complexe, și fiind un film despre cultura tradițională, proiecția în străinătate îi va ajuta pe oameni să înțeleagă mai multe despre cultura chineză.
Majoritatea sunt de acord că întreaga lume este într-adevăr împărțită între Est și Vest. Deși acum este globalizarea și ne înțelegem din ce în ce mai mult, Estul și Vestul sunt, până la urmă, două surse diferite de civilizație. De aceea, trebuie să înțelegem și să îmbrățișăm mai mult diversitatea culturală.
Cultura nu are granițe, cu cât este mai diversă, cu atât este mai bună!
