Ascultă acest articol


O câmpie nesfârșită, împânzită de pietre funerare translucide, mi se întinde în față. În zare, disting ruinele unui fort, acoperite cu o pânză uriașă de catifea, ca mobilierul dintr-o casă abandonată. O procesiune funerară, alcătuită din umbrele neliniștite ale morților, își face drum agale pe lângă maldăre de cadavre carbonizate. Deasupra lor planează păsări de pradă împietrite, iar în iarba înaltă se întrezărește silueta alungită și amenințătoare a unei entități nedefinite, care pare să spună – „Nu te teme, o să te doară doar până mori“. Spirite înfrânte jelesc la rădăcinile unui copac veștejit, de crengile căruia atârnă poate chiar propriile trupuri. Plâng și-și blesteamă ucigașul – Messmer the Impaler, un nou copil neînțeles și abuzat din marea familie disfuncțională a reginei Marika, figura centrală a jocului Elden Ring. Sunt, după doi ani de cruntă așteptare, în Shadow of the Erdtree, primul și, se pare, singurul DLC al GOTY 2022. Pentru descâlcirea arborelui genealogic al Marikăi și motivațiilor din spatele epurării conduse de Messmer ar fi necesar un articol întreg, întrucât a fost conturat de producătorul Elden Ring, From Software, cu sprijinul expertului în incest, violență și relații tensionate, George R. R. Martin. Pe scurt, însă, am intrat în the Land of Shadows, unde îl caut pe Miquella the Kind, fratele lui Messmer, care și-a abandonat forma corporală și caută, la rându-i, ceva; cel mai probabil un psiholog bun, căci a fost răpit și, pare-se, abuzat de fratele lui vitreg, Mohg. Și nici măcăr nu știe că i-am omorât sora.

Dar e drum lung până ne întâlnim să-i dau vestea proastă, așa că mă așez la primul foc metaforic de tabără, unde găsesc o bucată de scoarță de copac și niște cenușă sfințită, cu instrucțiuni scrise de utilizare – „Folosește astea ca să mori din două lovituri. Dacă găsești mai multe, o să mori din trei lovituri!“. E o informație pe care generația TikTok 2024 n-a avut răbdare să o proceseze, de unde și valul alarmant de review-uri negative pe Steam în prima săptămână „E prea greu, e greu doar ca să fie greu, nu e drept, am dat 50 euro ca să mor dintr-o lovitură!“. Mi s-a frânt inima când am văzut mai apoi un post al From Software, intitulat „Cum să nu mori dintr-o lovitură“, în care au subliniat (din nou) importanța scoarței de copac și a cenușei sfințite. Și, mai apoi, un patch în care startul DLC-ului este tunat finuț, pentru ca și cei în care nu mai trăiește spiritul explorator al Dorei să aibă o șansă. Cum se schimbă vremurile… În urmă cu doi ani, orice comentariu vag despre dificultatea iconică a Elden Ring era acoperit de un cor care cânta în latină imnul reddit – „gitus goodus“. Orice suflet sărman care își permitea să treacă de un inamic dificil folosindu-se de pleiada de arme, incantații, summon-uri și consumabile puse la dispoziție de joc era pus la zid și bătut ca un intelectual de către mineri. Trebuia să suferi, să înduri, să omori un zeu la nivelul 1, cu mâinile goale. Altfel, erai doar un parvenit, un simplu turist care caută aventură pe prima pagină a Trip Advisor și merge în safari încălțat în sandale și șosete albe înalte. Și acum, într-o turnură demnă de Frank Herbert, sardaukarii întorc armele împotriva împăratului Miyazaky și-l ceartă că viața e grea. În 2024, nimic nu mai e sacru; nici măcar dificultatea Elden Ring.

În 2024, nimic nu mai e sacru; nici măcar dificultatea Elden Ring

Întristat, dar și motivat și incitat de aceste știri, încep să explorez prima zonă a DLC-ului. O torță umană imensă patrulează centrul hărții și, deși îi ajung abia la glezne, reușesc să o dobor cu puțină insistență și atenție. Arme și skill-uri noi sunt puse efectiv în drum, să te împiedici de ele, nu alta, iar From Software a lăsat și câteva larval tears, ca să îți poți da respec la erou și să experimentezi. Printre noutăți se numără și un „hefty pot“, în esență cel mai mare ghiveci de plante pe care îl găsești în secțiunea „Grădină“ de la magazinul de bricolaj, pe care poți să-l umpli cu toate nenorocirile din imaginația lui Miyazaki și să-l spargi în capul inamicilor. Delicios! Bonus – în inventory există acum o secțiune nouă, în care apar lucrurile găsite recent, iar toate itemele noi pe care încă nu le-ai cercetat sunt marcate cu un semn de exclamație.  Un pic mai la nord, intru în primul dungeon – Belurat, Tower Settlement. Și pe aici a trecut armata lui Messmer, pentru că locul e acaparat de păianjeni uriași, păsări de pradă împietrite și fantome, ba chiar sunt invadat de un aghiotant al său, care moare șuierând cuvintele pe care orice român le-a auzit măcar o dată în viața asta – „tu știi cine sunt eu?!?“. În vârful turnului, toate nedreptățile suferite de localnici se răsfrâng asupra mea în forma unui leu dansator înviat din morți. Greu, dar nu imposibil. După câteva încercări învăț și eu pașii dansului și nu mai sunt călcat pe picioare (a se citi sfârtecat). Ajută și coloana sonoră, care e de-a dreptul fantastică. Răsplata – capul hilar de mare al bestiei.

Pe drumul de întoarcere, sesizez o potecă îngustă pe marginea muntelui, care mă duce pe un platou care părea inaccesibil. Toată harta este așa. Pare mare, dar este ȘI MAI MARE decât crezi, pentru că are verticalitate și nu există niciun drum direct de la A la B. Dacă ești, să zicem, în București și vrei să ajungi la Constanța, în Elden Ring nu există Autostrada Soarelui. Trebuie să o iei în Sud spre Giurgiu, să treci Podul Prieteniei la bulgari, apoi mergi spre Vest, treci pe sub Dunăre înapoi în România, urci la Nord-Vest către Cluj, iei avionul spre Amsterdam, apoi vii cu barja la Agigea, faci autostopul până la Costinești, de unde iei trenul înapoi spre Ciulnița și abia apoi ți se deschide vechiul drum național București – Constanța. Realizez că nu există încă terminologie pentru un asemenea DLC. Și Blood & Wine de la Witcher 3 a fost catalogat drept DLC, deși sunt multe jocuri noi care visează să aibă o asemenea amploare. Shadow of the Erdtree e și mai mare. E mai degrabă Elden Ring 1.5, decât un add-on. Are, totuși, și mult real estate gol. Sunt zone măricele prin care doar treci și admiri peisajul, care se aseamănă cu nodurile rutiere de pe autostradă, unde, ca să poți să menții viteza, te înscrii într-o curbă nesfârșită. Singura diferență e că Elden Ring (mai nou și cu Ray Tracing) arată mult mai bine. Fiecare cadru poate fi scos și pus în ramă. Dintr-un crater se ridică o pădure de degete uriașe împietrite; un vârf muntos imposibil de mare se dovedește a fi cadavrul unui dragon antic; pe cer se disting umbre voalate, iar peisajul este dominat (ca și în jocul de bază) – ați ghicit – de Erdtree, într-o variantă întunecată și ușor sinistră. Estetica Elden Ring e o combinație între Goya și Bosch, cu note scrise de Cormac McCarthy. Ecourile unor violențe de nedescris reverberează până în prezent și iau formă fizică, se materializează în fața călătorului, care plătește întotdeauna pentru păcatele altora.

La Nord-Est de Belurat, trecând mai întâi peste un pod decorat cu trupuri trase în țeapă, ajung la alt dungeon – Castle Ensis, controlat de partizanii lui Messmer și de mercenari / dezertori din Caria. La final – un alt boss, Rellana, Twin Moon Knight, care combină magie cu atacuri rapide cu două săbii, apoi cu gheață și foc și mai apoi cu două luni care-ți cad din cer direct în cap și-ți reamintesc că ar fi bine să mai explorezi un pic și să găsești scoarță de copac. De notat că în apărarea From Software au sărit și alți producători de jocuri, printre care și cei responsabili pentru Helldivers, care au făcut o remarcă foarte pertinentă – „dacă faci un joc pentru toată lumea, faci, de fapt, un joc pentru nimeni“. Mi-au venit în cap cuvintele astea în timp ce Rellana mătura cu mine pe jos pentru a zecea oară, așa că am îndepărtat ușor scaunul de birou, m-am aplecat peste controller și, 10 minute mai târziu, aveam la picioare și armura și săbiile domnișoarei (doamnei?). Mi-am amintit de Pontiff Sulyvahn din Dark Souls 3, am zâmbit și am mers mai departe, într-o zonă nouă, pe care o voi explora în puținul timp liber pe care mi-l mai lasă viața de adult responsabil.

Paul Nasaudeanu

Elden Ring: Shadow of the Erdtree este disponibil din 21 iunie 2024 pe PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox Series X | S, Microsoft Windows PC.

  • Gen: Action-RPG
  • Lansare: 21.06.2024
  • Studio: From Software, BANDAI NAMCO
  • Distribuitor: Netzah Game
  • Platforme: PlayStation 5, PlayStation 4, Xbox One, Xbox Series X | S, Microsoft Windows PC
  • Clasificare: 16+
  • Sistem de testare: PS5
  • Sinopsis: ELDEN RING,  câștigător a sute de premii, inclusiv “Jocul Anului” la The Game Awards și “Jocul Anului Absolut” la Golden Joystick Awards, aduce o nouă aventură pentru Tarnished în Lands Between.ELDEN RING Shadow of the Erdtree DLC, este cea mai mare expansiune creată vreodată de FromSoftware, unde jucătorii trebuie să dezlege misterul ascuns al lumii din aclamatul RPG de acțiune fantasy.

O nouă poveste

Îndrumați de împărăteasa Miquella, jucătorii sunt chemați în Land of Shadow, un loc întunecat de Erdtree, unde zeița Marika a pus pentru prima dată piciorul.

Pe aceste noi și ciudate tărâmuri, jucătorii descoperă secretele întunecate ale lumii în timp ce îi întâlnesc pe alții care calcă pe urmele lui Miquella cu motive ascunse.

Explorarea unei lumi cunoscute și pline de secrete noi

ELDEN RING Shadow of the Erdtree îi duce pe jucători dincolo de Lands Between pentru a explora Land of Shadow, o lume complet nouă din ELDEN RING.

Jucătorii pot călători fără probleme înainte și înapoi între hărțile sale vaste, presărate cu situații diverse și temnițe meticuloase în care rătăcesc inamici amenințători.

Un RPG mai profund

Shadow of the Erdtree adaugă noi arme, echipamente, abilități pentru arme și magie care nu se găsesc în jocul de baza ELDEN RING, împreună cu noi inamici, întâlniri cu șefi și intrigi pentru a spori și mai mult libertatea RPG a jucătorilor.

Înfruntă aceste amenințări cu noile puteri pe care le poți dobândi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.