Când văd titluri istorice, mai ales din astea care respectă impecabil istoriografia, cu date, cu nume, cu tot-tot, simt așa că intru într-o zonă de mare cronicar, care știe că nu mai are nevoie de zile de muncă, intru așa într-o lume din asta fantezistă, creată doar de mine. Asta până când mi se face foame și trebuie să plec, totuși, la muncă, pentru că fantezia nu umple stomacul, doar cu iluzii, cu siguranță.
Am jucat Kingdom Come Deliverance și l-am rejucat, a fost o încântare, un joc genial, însă, din păcate, primul titlu avea multe probleme legate de grafică, de optimizare. E posibil ca oamenii să nu-l fi primit prea bine, pentru că era genul de simulator realist, care te ținea într-o acțiune lentă, la foc slab sau gătit lent, o călătorie a unui țăran, Henry, care ajunge un scutier șmecher care mușcă din dușmani cu a sa sabie. Acțiunea are loc în 1403, în timpul regelui Wenceslas al IV-lea. Ei bine, al doilea joc continuă acțiunea și viața lui Henry, doar că într-un joc mai rafinat, cu un buget uriaș, cu un sistem de luptă mai optimizat, cu peisaje fabuloase, cu mici erori, față de primul. Momentan, să știți că am dat și eu de case fără acoperiș, texturi lipsă, dar nu atât de multe ca în primul.
Negru Vodă și-a lui ceată…
Deschiderea e captivantă, parcă îți vine să pui Balada lui Negru-Vodă, de la Phoenix, să auzi vioara lui Kapl, apoi basul, chitara lui Nicu Covaci și vocea lui Mircea Baniciu: Negru Vodă și-a lui ceată, toți haiduci cu fruntea lată… așa e și începutul din Kingdom Come Deliverance, începe cu un asediu asupra castelului, iar tu tragi cu arbaleta, dai cu sabia în ei, alături de Sir Hans Capon. Apoi, după o baie de sânge, printr-un noroc adus de cea mai mare ispită a bărbatului, femeia, scapi și ajungi, practic, să fii dezbrăcat de toate abilitățile tale. Ajungi un țăran, mirosind a balegă de vacă, bine că nu era în Țara Românească, ți-ar fi spus ăștia Belivacă, iar dacă erai în Moldova, numele tău ar fi fost Abelivacăi sau Acăcavacăi. Oricum, e bine că știi să dai cu sabia, ca-n Fața Luncii, unde se băteau puerto-ricanii olteni la Casa Filozof, cu Caiac și Kanoe. A fost o bătălie interesantă, anul 8 după Revoluție, parcă, dar n-o găsiți în cărțile de istorie, trebuie să mergeți la Craiova, să aflați din izvoarele de la marginea Romaneștiului.
Hopa, parcă e șmecheră lupta…
Ce am observat față de primul joc? Că acum e mult mai complexă lupta, în primul aveai cinci lovituri direcționale, plus o înjunghiere în mijloc, care-l despărțea pe dușman de sănătate. Acum e pe combo-uri, blocaje de tip parry and strike. Am observat 4 atacuri direcționale noi, plus o mișcare de înjunghiat, din asta de jos, cum vă spuneam, ca pe Morarilor, colț Pantelimon, în vremurile lui Gibilan. O să vă placă, chiar e superb în materie de bătaie. Mai ales că, atenție, poți face absolut ce vrei. Te enervează baba care te cam face la zaruri, la barbut? Nu-i nimic, îi dai una în meclă, dar suporți consecințele legii.
Se vede că nu e un joc liniar, gen Ubisoft, fă aia, nu ai voie aia, aici faci ce vrei tu. Poți să uzi și canapeaua, să înjuri la Casa Filozof, apoi să fugi. E superb sistemul de justiție, dacă furi, dacă omori, dacă te bați aiurea pe stradă cu oameni nevinovați, suporți consecințele.
M-am dus la un croitor să-mi repare și mie hainele de țăran, dar înainte îi furasem pâinea și cârnații din casă, iar când mi-a reparat hainele: “Ce faci, mă! Alea-s ale mele! Ori plătești ori ajungi în fața legii!”. Și ai șansa să-l faci din vrăjeală, ca în Ferentari, graniță cu Rahova, dar dacă nu ai abilitatea de a băga vrăjeala, harșc, te înșfacă potera. Apropo, și dacă o arzi pe terenuri private, vine potera la tine și te percheziționează: nu te opune, că e nasoală treaba. Și vezi cu criminalitatea până unde ajungi, că poți fi executat.
Acum poți să mângâi și animalele, eu m-am dus și am dat și un pumn unui bou care păștea alături de vaci, dar n-a vrut s-o dea parte în parte cu mine, a fugit. Ba chiar ai și un câine, Mutt, din DLC-ul A woman’s lot, primul joc, care devine loial, îi dai cârnați, pâine înmuiată în ciorbă, ca la țară. Ba chiar îl vei dresa, să vâneze, să atace, să miroasă plantele, iar tu să gătești, să înveți leacuri băbești, ce să mai, o adevărată șmecherie.
Luați-l, fraților, că e medieval de șmecher
După mai bine de 16 ore trecute pe nesimțite, am simțit că noul Kingdom Come Deliverance, partea a doua, este o încântare vizuală, aduce multe completări primului titlu, continuă o poveste istorică superbă, din Regatul Boemiei, rezultând o experiență magnifică, super realistă, un simulator istoric senzațional. Trebuie să ai răbdare, jocul te va recompensa pe parcurs așa cum trebuie, așa că dacă ați fost mari fani ai primului, neapărat să vă înghesuiți să dați precomandă. Nu mai e mult, jocul va fi lansat în aproximativ 3 săptămâni.
Kingdom Come: Deliverance 2 din 4 februarie pe Microsoft Windows (Steam), PlayStation 5, și Xbox Series S|X.
- Gen: Actiune, Aventură
- Lansare: 4 februarie 2025
- Studio: Warhorse Studios
- Distribuitor: Deep Silver, Plaion
- Platforme: Microsoft Windows (Steam), PlayStation 5, și Xbox Series S|X.
- Clasificare: Mature 17+
- Sistem de testare: PC, CPU: AMD Ryzen 9 7900X3D/ GPU: Nvidia GeForce RTX 4080/ RAM: 64GB/ TV-Monitor: Samsung LC34G55T + controller Xbox One Series X
- Sinopsis: “Kingdom Come: Deliverance II este o poveste captivantă despre răzbunare, trădare și descoperire. Pornește într-o călătorie epică, de la modestul atelier al unui fierar până la curțile regale. De la străzile aglomerate ale orașelor până la pădurile luxuriante, explorează această Europă medievală într-o aventură de neuitat, plină de acțiune, suspans și uimire.”