Nu știu, fraților, cum sunteți voi, dar eu când mă gândesc la jocurile scurte și cu o poveste super-puternică, de impact, de-ți rămâne pe viață imprimată în creier, mă ia cu nostalgii. Adică atunci când eram mic și mă jucam pe Famicom, să zicem Mario, mi se părea că e prea scurt, azi, dacă joc orice Mario, mi se pare infinit! Dacă-mi dai Baldur’s Gate 3, mă joc, îmi place, superb, da, frumos lucrat aici, dar e atât de lung că îmi imaginez că-l voi juca la pensie.
Uneori aș juca și din astea cu grinding și looting de îți vine să leșini în fața ecranului, dar sunt rare acele momente. Așa că în ultima perioadă am jucat Indika, Still Wakes the Deep și Nobody Wants to Die. Absolut excepționale, iar polonezii ăștia sunt dați dracului la idei de jocuri. Nu știu ce le-au dat ăia să mănânce, dar au niște idei senzaționale.
Nobody Wants to Die, căci despre el vorbim aici, este un adventure cyberpunk noir făcut ca la carte. Are imaginea anilor ’30, cu protagonistul fără soție, ori e decedată și el are traume, cum este cazul de față, ori l-a lăsat pentru că e un bețivan ratat. Protagonistul din NWtD are vocea guturală, suferă, are traume ireversibile, demoni mulți, într-o atmosferă super apăsătoare.
În NWtD plouă non-stop, omenirea nu mai vede soarele, ploi acide, radiații, probleme, dar niște construcții excepționale. Tot timpul m-am întrebat, bă, dă-o dracului, adică omenirea a rămas fără Soare, e ruptă-n fund de foame, ciocolata e depusă în muzee de bogați, băutura e sintetică, iar medicamentele sunt din ambrozie, aia de avem toți alergie la ea, dar clădirile, vai, clădirile, sunt la tot pasul numai Burje Khalife. Adică în sărăcia aia, în sfârșitul apropiat al omenirii, probabil au venit ăia din Egiptul Antic și au construit noile piramide. Nu mai vorbesc de electricitate, că un asemenea oraș ar consuma curentul Chinei pe un an în 3 zile. Dar pe bune acum, în loc să ne bucurăm de superbitatea asta de joc, dar na, zic și eu așa. Acum dacă ar fi ca-n Mad Max n-ar mai fi cyberpunk noir, ar fi postapocaliptic.
Jocurile astea în noul Unreal sunt fabuloase, mai ales că îl joc pe un RTX 4080 GameRock, care rupeeeee, adică se văd și firele din imberbul ăla care a rămas fără ochi, de la gloanțele care l-au desfigurat. Când citești ziarul, ai doar titlul, că dacă zoomezi pe text e din ăla cu lore ipsum, cum aveam la machetele de layout, când exista presă scrisă. Atât de bătrân sunt. NWtD are niște detalii grafice senzaționale, este o încântare, îți vine să explorezi fiecare colțișor, doar pentru reflexia luminii, doar pentru încântarea ochilor. De la baschet ciumeg, jucat pe Spectrum, azi mă minunez de grafica din NWtD. Și are un preț super accesibil, nu se vinde ca un triplu, cvadruplu, sextuplu A, Geangavelea AAAAAAAAAAA.
Ca gameplay, NWtD, cum vă spuneam, e un adventure, dar foarte bine gândit, care te pune tot timpul la contribuție, acționează asupra creierului tău, se joacă uneori cu tine, dar îți dai seama, că orice ai face, sfârșitul e același. Detectivul nostru află că a fost dezactivat din poliție, soția lui e moartă, are halucinații, de la un delirium tremens avansat, adică așa cum se spune la Bîrlad: i-a luat beutura mințile. Acțiunea are loc în anul 2329, în octombrie, iar James Karra, detectivul, este un fost superstar al baseball-ului american, care a ajuns polițist. Dar băutura l-a ruinat, însă un caz îl aduce în mijlocul teoriei conspirației. O aparentă sinucidere a unui mare mahăr, un fel de magnat din ăsta de 14 lei și 40 de bani, pe care-n mod normal nu ți-ai arunca nici mucii, dar care învârte economia Americii, e găsit spânzurat. Împreună cu ajutorul tău din cască, o fostă colegă, Sara, pui cap la cap toate întâmplările dubioase din jurul cazului. Și, evident, se ajunge la o nebunie din asta, unde afli că ăia buni participă la petreceri din astea deviante, cu sex și sânge, unii se împușcă dubios într-un zepelin istoric, e nebunie, ascultați la mine.
Dar povestea e captivantă, stilul în care investighezi cazul, pe înainte și înapoi, cu mișcări senzaționale, cu acțiuni senzoriale, atât de bine descrise, încât simți mirosul tabacului, al ploii acide, impresionant. Fantastic, credeți-mă, așa feeling n-am mai avut de când am sărit cu parașuta dintr-un AN2, din ăla de la utilitară.
Cam asta faci în joc, explorezi și investighezi scene ale crimelor, utilizând un dispozitiv sofisticat, care dă înainte și înapoi și simulează acțiunea, un aparat de raze X, pentru pete de sânge și balistică, unul de lumină ultravioletă și cam atât. Investigațiile nu-s grele, aș zice chiar banale, îți dau toți mură-n gură, ba chiar există și un Hint Mode, pe care îl pot folosi cei care au un IQ super scăzut și n-au luat BAC-ul nici a 6-a oară.
o combinație de Cyberpunk 2077 cu Fallout
Povestea este superbă, cu un final așteptat, într-un univers cyberpunk noir, iar atmosfera se folosește cumva de elementele din Fallout, veți simți asta la început, apoi veți vedea acele postere ale viitorului cu animații vintage. Da, merge o combinație de Cyberpunk 2077 cu Fallout, doar că avem de-a face cu un adventure, iar lumea e fantastică. Elementele grafice spectaculoase, de-a dreptul, îți atrag privirea, iar construcția lumii te lasă fără respirație. Și jocul te duce spre părțile profunde ale umanității, de ce trăim, de ce murim, de ce nu suntem eterni, în condițiile în care înțelegem că nemurirea s-a descoperit, însă te transferi în corpuri diferite, pe bani mulți, dar nu vă dau spoilere, e bine să aflați voi. Așa, ca-n Altered Carbon, dacă știți – serialul de pe Netflix!
Însă, mare atenție, dacă unii oameni reușesc cu buget redus să scoată un asemenea joc înseamnă că putem taxa mai ușor marii publisheri, huooooo, bă! Jocul nu e lung, în jur de 5-6 ore, eu l-am terminat în 6, pentru că am căutat și explorat, și am tot ieșit să fumez cu personajul meu deasupra orașului, să mai trag o dușcă, să mă fac ciocan de beat. Absolut superb, îmi vine să mă îmbăt și acum, că am terminat jocul.
Nobody Wants to Die este unul dintre cele mai bune sci-fi adventure detective jucate vreodată, un cyberpunk noir de excepție. Povestea are un ritm de baladă metal, pe instrumente de jazz clasic, cu un ritm ce-ți taie respirația, este o experiență de neuitat, un perpetuum mobile pe care l-ai juca la infinit.
Nobody Wants to Die este disponibil din 17 iulie pe PC (Steam), Xbox Series X|S, PlayStation 5.
- Gen: Aventură
- Lansare: 17.07.2024
- Studio: Critical Hit Games, Deep Silver
- Distribuitor: Netzah Game
- Platforme: PC (Steam), Xbox Series X|S, PlayStation 5
- Clasificare: 12+
- Sistem de testare: PC, CPU: Ryzen 5900x/ GPU: Nvidia GeForce RTX 4080/ RAM: 32GB/ TV-Monitor: Samsung LC34G55T
- Sinopsis: Nobody Wants to Die este o experiență inovatoare care are loc în New York-ul futurist, inspirată de filmele neo-noir, oferind o estetică vizuală distinctă și un complot intrigant. Jucând în rolul detectivului James Karra, investighezi scenele crimei folosind manipularea timpului și tehnologie avansată pentru a descoperi indicii și a deconspira un criminal într-o eră în care moartea este un lucru al trecutului, explorând în același timp pericolele transumanismului.
