În urmă cu 43 de ani, generațiile de atunci nu aveau să bănuiască că universul imaginat atunci de Steven Lisberger, astăzi este aproape o realitate, referindu-ne strict la ideea unei AI evoluate. Filmul din 1982 avea să devină un clasic al genului, raliind în jurul său, în timp, un număr important de fani, iar azi asistăm la evoluții tehnologice deja regăsite în primul film.
La distanță de 28 de ani, Joseph Kosinski debuta ca regizor cu o continuare, Tron: Legacy, readucându-l în atenția fanilor pe Kevin Flyn, Alan Bradley și pe fiul rebel al geniului Flyn, Sam, într-un scenariu scris de Edward Kitsis, Adam Horowitz și Brian Klugman.
În 2025, un nou regizor, un nou scenariu, ne readuce universul Tron pe marele ecran, odată cu lansarea lui Tron: Ares, cu Jaret Leto în rolul principal. Este uimitor ce poate face puțină culoare, chiar dacă este vorba în mare parte doar de o nuanță strălucitoare de roșu.
Tron: Ares, al treilea episod dintr-o franciză care pare să se preocupe în principal de îmbunătățirea efectelor vizuale, se concentrează mai mult pe culoarea roșie mai mult decât pe intrigă, care, din fericire, este mai simplă decât în episoadele anterioare, sau pe personaje, care există în mod evident doar pentru a menține povestea în mișcare.
Lansat în 1982, primul Tron părea o demonstrație a ceea ce putea face domeniul atunci încipient al animației pe computer, iar povestea sa absurdă și fără sens a făcut acest obiectiv foarte clar. Continuarea din 2010, Tron: Legacy, avea efecte vizuale mai convingătoare, desigur, dar avea și o paletă de culori la fel de insipidă ca și povestea sa.
În Tron: Ares, al treilea episod din seria Tron, Disney a decis să ne arate, cumva, care sunt progresele în domeniul CGI care au permis o expresie vizuală mai bogată, sau nu? Oare obsesia actuală pentru AI a stârnit entuziasmul pentru o poveste în care realitatea virtuală joacă un rol atât de important?
Cu toate problemele și gap-urile din scenariu, Tron: Ares este primul film Tron care pare și se simte actual, nu înaintea vremii sale, iar asta nu este neapărat un lucru rău. În timp ce din punct de vedere vizual, Tron: Ares se ridică la înălțimea stilului emblematic al predecesorilor săi, filmul este unul dintre cele mai frumoase filme ale anului, dacă nu chiar cel mai frumos vizual, dar și din punct de vedere tematic. Ares este mult mai aproape de realitatea în care trăim acum, punând întrebări despre umanitate, personalitate și ce înseamnă să fii viu atunci când realitatea virtuală este la fel de acută ca realitatea analogică.
Dar cam aici se opresc punctele forte, să le spunem așa, în ceea ce privește filmul de față. Cu un scenariu extrem de dezechilibrat, încercând cumva să facă legături între celelalte două filme, pelicula de față nu aduce nimic în plus, din punct de vedere al personajelor, iar jocul actorilor este slab, poate mai mult decât slab, mediocru.
Nu știu cum se face, dar în ultima perioadă, Jared Leto nu mai are acea sclipire de actor genial pe care a avut-o pe vremea când câștiga Oscar-ul din 2014, pentru personajul său din Dallas Buyers Club. Șters, fără vlagă, pur comercial și atât. Asta este senzația pe care mi-a lăsat-o, văzându-l în acest film.
Un element revigorant a fost coloana sonoră, în majoritatea ei semnată de Nine Inch Nails, și merită să o aveți în playlist-urile voastre. Vizual, filmul arată foarte bine, așa cum menționam anterior, în rest nu are nimic care poate deveni memorabil, mai ales în rândul fanilor clasicului Tron din 1982.
Da, îl avem pe Kevin Flyn, dar nu mult, deși scenariul a vrut să-i dea o anume însemnătate, în economia peliculei. Practic, această peliculă este doar un pretext pentru o serie de urmăriri și alte acțiuni, care se desfășoară în interiorul computerelor, atât ale generațiilor moderne, cât și ale celor mai vechi, filmul reproducând și perfecționând estetica celei de-a doua părți, și pe străzile unui oraș.
Lumea computerelor le oferă lui Rønning și directorului de imagine Jeff Cronenweth o mare libertate de a mișca camera prin aceste spații virtuale, cum ar fi în timpul secvenței de hacking în care Ares urcă niște scări care se ridică și se aplatizează până când ajunge să meargă pe un perete.
Acțiunea mai tradițională, ajutată de capacitatea programelor de a forma diverse vehicule și dispozitive, de la jetpack-uri la jet ski-uri, în jurul lor cu o simplă apăsare de buton, este și ea destul de dinamică, cum ar fi atunci când Ares și Eve trebuie să traverseze și să treacă pe sub o mare digitală pentru a evita dronele cu urme de lumină distructivă.
Povestea nu conține mai mult de atât, în afară de criza de conștiință a lui Ares, pe care nu știa că o are, iar Leto este discret, dar nu atât de plictisitor.
Într-o serie care s-a împovărat inutil cu intrigi complicate și tradiții inexplicabile, este plăcut să poți descrie narațiunea de aici în termeni relativ simpli. Faptul că o parte considerabilă din secvențele de acțiune se desfășoară în lumea reală duce la unele imagini impresionante, cum ar fi o filmare de sus în care două motociclete care lasă urme de lumină șerpuiesc pe un traseu mortal în jurul clădirilor.
Dar, dacă ești fan, sau nu, te invit să mergi în cinematograf și să descoperi singur această nouă lume propusă de Disney.
Tron: Ares rulează din data de 8 octombrie, în formatele 2D, 3D, Dolby Atmos, IMAX 3D și 4DX 3D, cu subtitrare în limba română, fiind distribuit de Forum Film.
- Regizor: Joachim Rønning
- Scenariu: Jesse Wigutow, David DiGilio, Steven Lisberger
- Gen: Acțiune, Aventură, SciFi
- Durata: 1h 59m
- Lansare: 8.10.2025
- Clasificare: AP-12 – Acordul Părinţilor 12
- Studio: Walt Disney Pictures
- Distribuitor: Forum Film
- Distribuția: Jared Leto – Ares
Greta Lee – Eve Kim
Jeff Bridges – Kevin Flynn
Evan Peters – Julian Dillinger
Jodie Turner-Smith – Athena
Gillian Anderson – Elisabeth Dillinger - Sinopsis: “TRON: Ares reprezintă cea mai recentă incursiune cinematografică în universul digital Tron, o aventură care aduce pentru prima dată în istorie o entitate A.I. sofisticată în lumea reală. Jared Leto îl interpretează pe Ares, un program avansat trimis într-o misiune periculoasă pe Pământ, marcând începutul primului contact între oameni și inteligențe artificiale programate. Jeff Bridges își reia rolul lui Kevin Flynn din filmele anterioare.”
