Ascultă acest articol


Îmi amintesc aievea cum citeam despre primul Dead Rising prin revistele locale de jocuri video. Îmi ziceam ce distractiv pare și mi se părea unul dintre jocurile pentru care merita la vremea respectivă să ai consolă. Și nu doar pentru că încă nu fusese portat pe PC. Chiar îmi părea genul de joc cu care te distrezi mai cu seamă cu un controller în mână în fața unui TV mare. Abia după un car de ani am achiziționat o consolă, în altă generație – în care deja uitasem de seria Dead Rising. Apoi a mai trecut o generație de console de atunci și într-un sfârșit iată-mă cum mă joc acel joc cu zombies într-un mall la care pofteam de pe paginile colorate ale revistelor. În ediție remaster de lux chiar. Cu încă un strat de lux pe deasupra: Dead Rising Deluxe Remaster Deluxe Edition. Da, ai citit corect: mult „deluxe” în titlu. Probabil că pentru Capcom există remaster obișnuit de care e în stare oricine, și varianta deluxe, care e aproape un remake. Iar ediția deluxe se referă la conținutul bonus oferit. Pentru că uneori merităm să ne jucăm în condiții de lux și opulență.

Să vă zic cum a fost când am rămas 3 zile în mall

Frank West – protagonistul în pielea căruia jucăm – este un fotojurnalist care își ia treaba în serios. El ajunge în orașul Willamette din Colorado și respectiv în mall-ul cu pricina în mod voit, încercând să surprindă cele mai spectaculoase poze și să ajungă primul la miezul problemei. Ce și cum s-a întâmplat? Rezolvă Case Files ca să afli. Dacă eșuezi obiectivele în cele 72h date, vei primi alte variante de final și vei muri la propriu de curiozitate. De ce în 72h? Pentru că atunci se întoarce elicopterul cu care a sosit, și pilotul nu-l așteaptă în mijlocul apocalipsei dacă nu e pe acoperișul mall-ului la ora stabilită.

Case File-urile sunt completate de obiecte cheie pe care Frank le găsește prin mall și pozele mai importante pe care le face. Deci nu, Dead Rising nu e doar un beat ’em up caraghios de strivit substanță cenușie, are în scenariu și ceva substanță cenușie pentru sine.

Umorul și stranietatea specifice scenariilor Capcom sunt potențate în cutscene-uri atunci când folosești unul dintre ridicolele (dar superbe) costume inspirate din celelalte francize Capcom. Pe acestea le poți echipa doar în vestiar, și fac parte din Deluxe Edition sau pot fi cumpărate separat. O mică doză de microtranzacții nu avea acum să nu fie inclusă. De fel, eu nu sunt aproape niciodată interesat de „skin-uri” dar în cazul acesta sunt altceva, mai ales cele Resident Evil, și m-am distrat copios cu ele.

E drept că dacă joci Dead Rising și îl iei în serios, povestea sa te bântuie un picuț. Mall-ul ne-a intrat în rutină și este îngrozitor gândul să nu mai acces la el sau să rămâi blocat în interior alături te morții-vii care îți vor creierul la super reducere. Pe de altă parte, e suficient și să intri în aproape orice mall din București într-o zi de weekend ca să te îngrozești de mulțimea bezmetică.

Însă cu atâtea feluri în care poți snopi morții-vii îmi e greu să-l joc fără să-mi fac de cap și să râd. Iar numeroase dialoguri, hai să zic să nu sunt neapărat cheesy, dar tot nu mă introduc într-o atmosferă lugubră. Este la mijloc un mister de deslușit și povestea, ca o veritabilă ceapă, are mai multe straturi de dezvelit pe parcurs. Numai că una peste alta pentru mine totul reprezintă o scuză să te bați cu zombii într-un mall.

Să vă zic cum am bătut de 10,256 zombălăi

În cele 72 de ore care trec în joc, pe lângă obiectivele principale ești încurajat să rezolvi și unele secundare. Uneori trebuie să aștepți să se facă ora potrivită pentru a progresa povestea principală, timp în care poți încerca să salveți alți supraviețuitori prinși prin magazine. Ei ți se vor alătura în luptă și îi vei duce la loc sigur, în baza de operațiuni ad-hoc din mall unde ai vestiarul, poți dormi și poți grăbi timpul. Pentru că dacă vrei să faci strict misiuni secundare, ai putea sări peste și așa puținul timp, dar s-ar putea să-ți fie greu fără aliați. Îți e urât să tot parcurgi mall-ul singur.

Misiunile secundare însă expiră deoarece NPC-urile, asemeni pilotului de elicopter, nu vor aștepta la nesfârșit să fie salvate de tine ci vor muri la un moment dat. O doză de realism binevenită în această nebunie, care accentuează starea de urgență a timpului limitat care îți este acordat. Mă mir sincer că nu a fost reîncercat acest concept mult mai des. Undeva se zvonește că următorul Far Cry va adopta ideea de timp limită pentru campanie dar rămâne de văzut cât e de adevărat.

Să dai în zombies cu tot ce ai la îndemână și cu toată pofta, sau să îi calci pe capete traversând mulțimea este întotdeauna o plăcere. Cred că doar seria Yakuza îmi oferă o satisfacție superioară acesteia când vine vorba de cafteală creativă cu obiecte contondente plasate convenabil prin nivel. Superior pentru că are animații de luptă cu mai mult dinamism – având oricum un gameplay care se axează mai intens pe luptele corp la corp decât Dead Rising.

Lăsând comparația de-o parte, am descoperit repede că Dead Rising are în gameplay mai multe elemente peste simpla idee de a trece prin mortăciuni ca prin unt. În dotare ai și o cameră foto cu tot cu un sistem de punctaj pentru pozele pe care le faci. Surpinde scene horror palpitanse sau strânge indicii importante și ești recompensat cu PP (Prestige Points). Ah da, cu PP îl faci pe Frank mai rezistent și capabil, deblocând mișcări noi. Din documentația pe care mi-am făcut-o (altfel ce hal de jurnalist aș fi?!) se pare că în versiunea veche (2006) de Dead Rising exista și o categorie erotică pentru ăia mai perverși dintre noi. Cum în 2024 suntem deopotrivă mai civilizați ca industrie și pe deasupra respectăm cerințele majorității (identificați ca panseluțe sau păpădii), această componentă a fost exclusă.

Să vă zic și cum arătau zombii?

Luxosul Remaster pentru Dead Rising introduce și calități ale vieții actuale de gamer, cum ar fi posibilitatea de a salva și manual (dar nu oricând) pe lângă clasicele checkpoints, dar și existența unui autosave care te aduce înapoi cât mai aproape de ultima luptă.

Nu e cazul de îmbunătățiri grafice injectate cu ray-tracing. Dar arată cât de bine poate arăta un remaster în 2024 al unui joc din 2006. Mai important decât să vezi fiecare neuron de creier de pe pereți e să poți da cu creieri de pereți la o performanță mai mult decât decentă, stabilizată mai ales pe PC sau Xbox Series X (platforma pe care l-am jucat) la magicul număr de 60 FPS.

Oricum, pentru un remaster, lăsând la o parte câteva modificări de tip cenzură, D.R.D.R. este unul din cazurile mai răsărite de remaster, cu îmbunătățiri reale pentru gameplay, optimizare și grafică. Alte studiouri poate ar fi avut tupeul să-l numească remake. Iar și mai multe studio-uri s-ar fi mulțumit cu o rezoluție 4K și trei riduri în plus pe fruntea lui Frank și așteptau să le dai cei 70€. Acum n-ar strica ca și sequel-urile să se bucure de același tratament revigorant.

Dead Rising Deluxe Remaster este distribuit în România prin intermediul celor de la CD Media. Jocul este disponibil din 18 septembrie 2024 pe PlayStation 4 și 5, Xbox Series S/X, Nintendo Switch și PC (Steam).

  • Gen: Aventură, Shooter
  • Lansare: 18.09.2024 (Digital), 8.11.2024 (Retail)
  • Studio: Capcom
  • Distribuitor: CD Media S.E. (România), Capcom
  • Platforme: PlayStation 5, Xbox Series X, PC (Steam)
  • Clasificare: 18+
  • Sistem de testare: Xbox Series X
  • Sinopsis: „Dead Rising” este un joc cu zombi care a fost lansat pentru prima dată în 2006. Numărul impresionant de zombi de pe ecran și valurile necruțătoare de violență au șocat fanii jocurilor. Libertatea fără precedent în luptă și faptul că jucătorul era liber să aleagă cum să își petreacă timpul au făcut ca jocul să fie un succes instantaneu.

Willamette, Colorado.

Într-o zi, acest oraș provincial obișnuit s-a trezit sub carantină.

Toate drumurile fuseseră blocate de armată, toate liniile de comunicație fuseseră închise, iar comunicarea wireless era sever restricționată.

Frank West, un jurnalist freelancer, simțind o poveste mare din cauza restricțiilor extreme de informație, închiriază un elicopter și se îndreaptă spre locul acțiunii.

Puțin știa el că avea să se confrunte cu un iad de 72 de ore…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.